Supravegherea, diagnosticul si tratamentul alunitelor

Alunitele normale

Sunt mici, cafenii, plane sau bombate, simetrice, cu margine regulata, bine delimitate de pielea din jur.

Considerate chiar semne de frumusete, ele apar oriunde pe , dar mai ales pe zone expuse la soare, inca din primii ani de viata.

Alunitele atipice sau displazice

Sunt leziuni benigne dar asimetrice, cu margine neregulata, dintata, de culori variate de la cafeniu deschis la cafeniu inchis, cu diametru mai mare de 5 mm, localizate oriunde pe corp. O persoana poate avea atit alunite fara risc, cat si alunite atipice. Cu cat apar mai multe alunite atipice, cu atat riscul de melanom malign este mai mare. Riscul transformarii alunitelor sub influenta razelor solare sau a micilor traumatisme, ca frecatul de marginea lenjeriei sau manseta camasii, este foarte mare.

Semnale de alarma

Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite este momentul in care trebuie sa solicitati o consultatie de urgenta. Tratamentul de conservare sau interventia vor fi decise impreuna cu medicul, in functie de natura alunitei si evolutia ei.

Cele mai sigure opţiuni sunt: 

a. Supravegherea prin diascopie computerizata (Photomax)

- fotografierea aspectului alunitei din interiorul pielii cu ajutorul unui dermatoscop 

- stocarea datelor in computer, calcularea unui scor de risc ; compararea aspectului la controlul periodic

- realizarea hartii dermatoscopice

b. Excizia chirurgicala a alunitelor riscante si examinarea lor la laboratorul de histologie.