TUTUNUL DĂUNEAZĂ GRAV ... SĂNĂTĂŢII

Dr. Mihaela Leventer
Medic primar dermatolog
Centrul Dr Leventer


Cristofor Columb a descoperit America şi a adus cu el în Europa şi tutunul, iarba fumată de băştinaşi, iar curând prostul obicei al fumatului a cucerit rapid Lumea Veche mai ceva ca o epidemie. Considerat de către supuşii Caterinei de Medicis ca un minunat medicament împotriva durerilor de cap, tutunul a ajuns treptat “drogul” care produce plăcere dar şi dependenţă. Nu numai bărbaţii fumează, ci şi femeile, iar primul fum se pare că este tras la vârste tot mai fragede. Deşi fumul nu ne place la început, el atrage şi semnifică fronda, ispita lucrului interzis şi simbolul “maturităţii”.

Efectele nocive ale fumatului sunt deja bine cunoscute. Din cauza frecvenţei statistice cu care apar cancerele la fumători, tot mai multe ţări interzic fumatul în spaţii publice. În America de nord, ţara în care a fost descoperit tutunul, fumătorii au mai puţine drepturi decât oriunde în lume. Acum şi la noi. Dacă totuşi nu au înţeles că obiceiul fumatului face rău, dependenţii de tutun sunt “ajutaţi” prin reguli stricte şi preţuri prohibitive să renunţe rapid la tutun.

Căldura degajată de ţigară are ca rezultat o arsură minimală dar cronică a mucoaselor buzelor, culoarea modificându-se iniţial din roşu în alb-sidefiu. Pe acest fond apar crăpături care nu se mai vindecă şi care se transformă lent dar sigur în temutul cancer de buză. Desigur, la transformare participă şi alţi factori cum ar fi agresiunea chimică a nicotinei, expunerea cronică la soare, defecte ale danturii care traumatizeaza cronic suprafaţa buzei, dar rămâne un fapt incontestabil că cele mai multe cazuri de cancer de buză apar la fumătorii înrăiţi, cu vechime în acest plăcut viciu. Nu numai frumuseţea, ci şi sănătatea buzei este în curând grav alterată.

Compoziţia toxică a fumului aspirat în plămâni irită mucoasa laringelui şi schimbă timbrul vocal, modifică mucoasa bronşică şi împiedică evacuarea secreţiilor, iar acumularea acestora au drept urmare tusea cu expectoraţie, respiraţia dificilă şi scăderea “suflului” la efort fizic. Substanţele toxice ajunse în plămâni trec în sânge şi se răspândesc în tot corpul. Vasele arteriale, cele care distribuie drogul către organe, sunt cele mai afectate. Arterita membrelor inferioare începe cu o durere din ce în ce mai teribilă şi se termină cu ulceraţii cronice datorită trombozei, o afecţiune de nevindecat. Coronarele şi celelate vase care duc sângele oxigenat la muşchiul cardiac se obturează şi infarctul este oricând posibil. Nu numai vasele inimii suferă din cauza intoxicaţiei cronice cu tabac, ci şi vasele creierului, de aceea riscul de accident vascular cerebral este considerabil mai mare la fumători. Fumătorii care continua să fumeze imediat după o operaţie au un risc direct de necroză cutanată şi cicatrice vicioasă.

Relele nu se opresc aici. Persoana care fumează este foarte uşor trădată de aspectul cutanat: ridurile sunt mai adânci şi apar mai devreme, pielea se pătează mai uşor şi se schimbă la culoare, devenind de un cenuşiu tern. Dinţii fumătorului se îngălbenesc, iar piatra de pe ei capătă nuanţe negricioase. Să nu mai vorbim de degetele afumate din cauza tutunului ars atât de aproape, caci ele sunt marca fumatorului înrăit. De aceea putem spune cu certitudine că tutunul nu dăunează grav doar sănătăţii, ci şi frumuseţii.