Diferențele dintre vergeturi albe și roșii și tratamentul acestora

Top

Pentru foarte multe persoane, vergeturile nu înseamnă doar simple semne pe corp, ci defecte pe care își doresc să le ascundă. Ei bine, fiecare dintre noi avem pe corp vergeturi albe și roșii apărute în urma schimbării bruște a greutății sau în perioada de creștere tot din același motiv.

Ce sunt, de fapt, vergeturile?

Vergeturile sunt o formă de cicatrizare a corpului manifestată prin crestături de culori diferite ale pielii. Altfel spus, acestea reprezintă rezultatul unei întinderi rapide și excesive a pielii cu rupere în adâncimea pielii fibrelor elastice.

Când și unde apar vergeturile?

Vergeturile apar în special în momentele în care are loc o schimbare bruscă a greutății, dar și în timpul pubertății și sarcinii. Acestea apar adesea pe abdomen, sâni, șolduri, fese și coapse, însă pot apărea oriunde pe corp. Se întâlnesc vergeturi și la persoanele care au făcut tratamente prelungite cu creme cortizonice sau la pacienții hipotiroidieni.

Vergeturile nu arată la fel. Acestea variază în funcție de momentul apariției, de cauza, de locul și de tipul pielii din zona afectată. Astfel, vergeturile pot fi:

simple linii pe piele;
roz, roșii, negre, albe, albastre sau violet;
strălucitoare, apoi estompându-se într-o culoare mai deschisă.

VERGETURILE ROȘII SAU VIOLET

inițial, apar atunci când pielea are probleme;
sunt active, se întind;
apar atunci când pielea are o suferință endocrinologică sau când se întinde rapid;
sunt încrețite și au striații;
de-a lungul timpului culoarea roșiatică a acestora devine maronie sau violet, pentru ca mai apoi acestea să se transforme în dungi albe (vergeturi albe);
apar primele și, de obicei, au mai puțin de un an;
sunt mai ușor de tratat deoarece sunt la debut.

VERGETURILE ALBE

sunt lipsite de pigment și au un aspect alb sidefiu;
indică faptul că fasciculele de colagen sunt rupte;
au un aspect cicatricial;
durează toată viața.

DIFERENȚE DINTRE VERGETURI ALBE ȘI ROȘII

Diferența esențială dintre vergeturile albe și vergeturile roșii este că cele roșii sunt vergeturi “tinere” sau “active”, pe când cele albe sunt “vechi” sau “mature”.
Vergeturile roșii apar, de obicei, în timpul pubertății sau sarcinii, iar cele albe apar din cauza variațiilor de greutate si remodelării corporale.

Vergeturi albe și roșii – tratament

Nu exista un tratament care să refacă aspectul inițial al pielii. Există, însă, tratamente care pot îmbunătăți aspectul acestora .

Altfel, aspectul vergeturilor mai poate fi îmbunătățit prin:

diverse uleiuri sau creme recomandate de către medicul dermatolog după un control de specialitate;
tratamente cu rolul de a stimula stratul de colagen din piele și care reduc culoarea vergeturilor roșii;
fototermoliza produce o reducere a dimensiunii vergeturilor și o îmbunătățire a texturii cutanate;
microdermabraziune, adică “lustruirea” pielii cu cristale de dimensiuni foarte mici pentru a scoate la suprafață pielea nouă care se află sub vergeturi;
microneedling cu Dermapen și soluții medicale restructurante.

Pielea este un organ destul de pretențios și totodată sensibil pe alocuri. De aceea, înainte de acționa în vreun fel în cazul în care aveți o afecțiune, este indicat să apelați la medicul dermatolog. Specialiștii Dr. Leventer Centre vă stau oricând la dispoziție!

Cearcănele, semnul că organismul tău nu funcționează corespunzător

Top

Frecvente atât la bărbați, cât și la femei, cearcănele reprezintă inflamarea pielii de sub pleoapele inferioare, manifestată deseori și prin hiperpigmentare, formarea de pungi de edem sau accentuarea șanțului lacrimal. Totodată, cearcănele oferă feței un aspect îmbătrânit.

În timp ce oboseala poate părea cea mai logică explicație a acestei afecțiuni, există cauze care pot contribui la apariția cearcănelor. În majoritatea cazurilor, ele nu constituie motive de îngrijorare și nu necesită îngrijiri medicale.

Care sunt cauzele apariției cearcănelor?

Cearcănele nu apar oricum, ci sunt cauzate de anumiți factori printre care:

OBOSEALA

Orele puține de somn sau chiar lipsa acestuia, oboseala extremă sau depășirea orei obișnuite de culcare pot duce la apariția cearcănelor. Lipsa somnului poate face ca pielea să devină palidă permițând astfel țesuturilor subcutanate și vaselor de sânge de sub aceasta să iasă în evidență.

VÂRSTA

Îmbătrânirea naturală este o altă cauză comună a cearcănelor. Pe măsura înaintării în vârstă, pielea devine din ce în ce mai subțire. De asemenea, grăsimea și colagenul necesare pentru menținerea elasticității pielii se pierd, astfel vasele de sânge de sub piele devenind mai vizibile, pielea se înnegrește, pachetele de grăsime din zona subpalpebrală se măresc și se reliefează accetuând aspectul de șanț ce pornește de la ochi spre obraz.

TENSIUNEA OCULARĂ

Uitatul la televizor sau la ecranul computerului poate provoca tulburări semnificative asupra ochilor, în sensul în care pot induce dilatarea vaselor de sânge din jurul ochilor. Drept urmare, pielea din acea zonă se poate învineți usor. Treptat, culoarea cenușie devine persistentă și se întinde în toată zona din jurul ochilor. Frecatul la ochi agravează problema.

ALERGIILE

Reacțiile alergice și uscarea ochilor pot declanșa apariția cearcănelor. În cazul unei reacții alergice, înroșirea periculară, dată de produse cosmetice de machiaj sau picături de ochi pentru lentile de contact, determină dilatarea vaselor de sânge urmată de spargerea unor capilare fine și depozitarea de pigment în piele.

Totodată, alergiile pot crește nevoia de a freca și de a scărpina zona din jurul ochilor. Aceste acțiuni pot agrava simptomele, provocând inflamații, umflături și spargerea vaselor de sânge. Acest lucru poate duce la învinețirea zonei de sub ochi.

DESHIDRATAREA

Deshidratarea este o cauză obișnuită a cearcănelor sub ochi. Când corpul nu primește cantitatea potrivită de apă, pielea începe să arate obosită, ternă, iar ochii par a fi scufundați din cauza apropierii acestora de osul de bază.

SUPRAEXPUNEREA LA SOARE

Supraexpunerea la soare poate determina organismul să producă un exces de melanină, pigmentul care oferă culoare pielii. Prea mult soare – în special pentru ochi – poate provoca pigmentarea pe pielea înconjurătoare un aspect întunecat – negricios.

GENETICA

Istoricul familiei joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea cearcănelor. Poate fi o trăsătură moștenită, văzută la începutul copilăriei și agravată pe măsura îmbătrânirii. Predispozițiile la alte afecțiuni medicale, cum ar fi boala tiroidiană, pot avea ca rezultat și cearcănele.

Cum se pot trata cearcănele?

Tratamentul cearcănelor depinde de cauza care stă la baza dezvoltării acestora. Chiar și așa, există anumite lucruri care se pot face acasă pentru a le trata:

aplicarea unei comprese rece – reduce umflăturile și dilatarea vaselor de sânge;
dormitul mai mult decât în mod obișnuit – poate ajuta la reducerea aspectului cearcănelor;
aplicarea unor comprese cu ceai – cafeina și antioxidanții din acesta pot stimula circulația; sângelui, pot micșora vasele de sânge și pot reduce retenția lichidului de sub piele.

Totodată, există și tratamente medicale ce pot reduce cearcănele:

peeling-ul chimic reduce pigmentarea pielii din zonele afectate;
chirurgia cu laser pentru a repara pielea și pentru a spori strângerea pielii;
tratament cu laser vascular și Q Switched pentru decolorarea zonei;
tatuarea medicală a zonelor de sub ochi;
umplerea zonelor în care se formează cearcănele pentru a ascunde vasele de sânge si a corecta aspectul adâncit al șanțului lacrimal;
îndepărtarea excesului de grăsime (reducerea pungilor);
implanturi chirurgicale de grăsime sau materiale sintetice pe bază de acid hialuronic.

Ce sunt cicatrici cheloide și cum le eliminăm?

Top

Fiecare persoană are cel puțin o cicatrice pe corp dobândită în copilărie sau la maturitate. În unele situații, însă, acestea nu se estompează în timp, ba chiar se măresc peste zona de rănire, își schimbă culoarea și devin rectractile, dureroase si foarte greu de ascuns. Acestea poartă denumirea de cicatrici cheloide.

Ce sunt cicatricile cheloide?

Atunci când pielea este rănită, țesutul fibros numit țesut cicatricial se formează pentru a repara și a proteja leziunea. În unele cazuri, țesutul cicatricial crește excesiv, formând excrescențe netede și dure numite cheloide. Acestea pot fi mai mari decât rana inițială și se găsesc frecvent pe piept, umeri, lobii urechilor și obraji, însă pot afecta orice parte a corpului. O persoana poate avea pe piele mai multe tipuri de cicatrici.

Care sunt simptomele cheloidelor?

Cheloidele apar din cauza supraaglomerării țesutului cicatricial si a dezvoltarii in exces de zone de neoformatii.

Simptomele unui cheloid pot include:

o zonă de taietura care devine roz sau roșie;
zona se mareste peste zona de taiere, dezvolta striatii care deformeaza zona din jur;
zona care continuă să crească noduros mult timp dupa ranire;
mâncărime, usturime în zona afectată.

Zonele cicatrizate se opresc din crestere mul timp dupa producerea leziunii, iar dezvoltarea completă a lor poate dura săptămâni, luni sau ani.

Deși cicatricile cheloide pot provoca mâncărimi, de obicei, acestea nu dăunează sănătății. Este posibil să aveți un disconfort, o sensibilitate sau o iritație de la îmbrăcăminte sau de la alte forme de frecare. În unele cazuri, rare, este posibil să aveți cicatrici cheloide pe zone mai mari ale corpului ( si vorbim despre boala cheloidala ), în momentul acela mișcările fiind reduse semnificativ din cauza țesutului cicatricial întărit și strâns.

Cheloidele sunt, mai degrabă, o preocupare cosmetică, nu una de sănătate.

Care sunt cauzele apariției cicatricilor cheloide?

Cicatrizarea cheloidă se poate produce din cauza mai multor tipuri de leziuni ale pielii, printre care:

urmele lăsate de acnee,
arsuri,
urmele lăsate de varicelă,
piercing in ureche,
zgârieturi,
inciziile chirurgicale pe zone de risc ( decolteu, umeri etc ),
urmele vaccinării.

Potrivit Colegiului American de Dermatologie Osteopatică, aproximativ 10% dintre oameni suferă de cicatrizare cheloidă. Bărbații și femeile sunt la fel de predispuși la aceasta, la fel și persoanele cu piele închisă la culoare.

Alți factori care duc la formarea cheloidelor:

originea asiatică,
originea latină,
sarcina,
vârsta mai mică de 30 de ani.

Cicatricile cheloide au tendința de a avea o componentă genetică, ceea ce înseamnă că dacă unul dintre părinți sau ambii au avut astfel de cicatrici, este posibil ca și dumneavoastră să aveți.

Potrivit unui studiu, o genă cunoscută sub numele de gena AHNAK poate juca un rol în determinarea persoanei predispuse la această afecțiune. Cercetătorii au descoperit că persoanele care au gena AHNAK au mai multe șanse de a dezvolta astfel de cicatrici.

Cum se pot trata cicatricile cheloide?

Tratarea unei cicatrici cheloide nu este atât de simplă precum pare. Din cauza faptului ca aceasta este rezultatul organismului de a se repara, este posibil ca după eliminarea chirurgicală a ei să se producă alta cicatrice nouă si mai mare decat prima.

Exemple de tratamente:

cu corticosteroid retard pentru a reduce inflamația sau alte medicamente citostatice,
cu uleiuri hidratante pentru a menține țesutul moale si aplicare de presiune locală,
cu laser vascular pentru a reduce cicatricile roșii,
cu radiații pentru a le micșora.

În Centrul Dr. Leventer efectuăm tratamentul injectabil al cicatricilor și tratamentul laser (atât laser vascular, cât și laser cu lumină fracționată).

Una dintre cele mai întâlnite situații în care apar cicatricile cheloide este graviditatea, iar aspectul fizic după sarcină este extrem de important pentru o femeie, mai ales pentru stima sa de sine. De aceea, dacă aveți o cicatrice cheloidă în urma sarcinii și nu numai, puteți apela cu încredere la echipa de medici Dr. Leventer.

Despre alunițele cafenii și roșii. Ce sunt și de ce apar?

Top

Nu există om care să nu aibă cel puțin o aluniță pe corp. Diferența este că unele persoane au un număr mic de alunițe, iar altele un număr mai mare, plus că unele alunițe pot fi de forme si dimensiuni variate. Citește în continuare articolul nostru pentru a afla despre alunițele cafenii și roșii. Ce sunt și de ce apar?

Ce sunt alunițele roșii?

Cunoscute și sub denumirea de “angioame cherry”, alunițele roșii sunt excrescențe comune benigne ale pielii ce se pot dezvolta pe cele mai multe zone ale corpului. Altfel spus, alunițele roșii reprezintă niște aglomerări de vase sanguine dilatate dezvoltate aproape de suprafața pielii. De obicei, acestea apar la persoanele cu vârsta peste 30 de ani. Acest tip de creștere a pielii nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare, exceptând cazul în care sângerează sau își modifică forma, culoarea sau dimensiunea.

Ce sunt alunițele cafenii?

Alunițele negre sunt mici defecte de structura cutanata; unele sunt genetice altele sunt dobandite de-a lungul vietii. Adesea, ele apar ca mici pete de culoare maro din cauza grupurilor de celule pigmentate. În general, alunițele apar în timpul copilăriei și adolescenței. Majoritatea oamenilor are de la 10 până la 40 de alunițe pe corp, dintre care unele își pot schimba aspectul în timpul vieții sau pot dispărea.

Care sunt cauzele apariției alunițelor roșii?

Cauza exactă a apariției alunițelor roșii este necunoscută, dar un factor genetic poate influența predispoziția unor oameni de a le avea. Totodată, ar putea avea legătură și alți factori precum, vârsta (ele încep de multe ori să apară în jurul vârstei de 30 de ani), sarcina, expunerea la substanțe chimice, anumite afecțiuni medicale și climă.

Care sunt cauzele apariției alunițelor negre?

Alunițele negre sunt cauzate de aglomerarea celulelor din piele numite melancocite ce produc melanină, pigmentul natural care conferă culoare pielii.

Genele pe care le moștenim de la părinții noștri, împreună cu expunerea la soare (în special în timpul copilăriei) sunt factori majori în determinarea numărului de alunițe care apar de-a lungul vietii. Se considera ca alunitele care apar dupa varsta de 30 de ani sunt suspecte.

Care sunt simptomele alunițelor roșii?

Un angiom cherry are, de obicei, culoarea roșie, de aici și numele de aluniță roșie, are o formă circulară sau ovală, iar ca dimensiune este mic, ajungând până la un sfert de centimetru diametru. Unele alunițe roșii sunt netede și la același nivel cu pielea, iar altele sunt ușor ridicate. De cele mai multe ori acestea cresc pe trunchi, brațe, picioare și umeri. Dacă alunița este zgâriată, frecată sau tăiată, pot apărea sângerări. În rest, acest tip de aluniță nu prezintă alte simptome.

Care sunt simptomele alunițelor cafenii?

De obicei, alunița obișnuită este neagră sau maro, dar poate apărea în diferite culori, forme și dimensiuni:

CULOARE ȘI TEXTURĂ – alunița poate fi maro, neagră, roșie, albastră sau roz. Ele pot fi netede, încrețite, plate sau ridicate. Pe unele pot crește fire de păr.
FORMĂ – cele mai multe alunițe negre sunt ovale sau rotunde.
MĂRIME – alunițele sunt, de obicei, mai mici de 6 milimetri în diametru. Rareori, alunițele sunt prezente încă de la naștere și pot fi mult mai mari, acoperind zone largi ale feței, torsului sau membrelor.

Alunițele negre se pot dezvolta oriunde pe corp, incluzând scalpul, axilele, zona de sub unghii și cea dintre degetele de la mâini și picioare. Majoritatea oamenilor au 10-40 de alunițe pe corp. Multe dintre acestea se dezvoltă până la vârsta de 50 de ani și își pot schimba aspectul sau pot dispărea în timp.

Cum pot fi tratate alunițele roșii?

Alunițele roșii pot fi tratate prin:

ELECTROCAUTERIZARE – această metodă chirurgicală de tratament implică arderea angiomului prin utilizarea unui curent electric furnizat de o sondă mică.
CRIOCHIRURGIE – procedură ce implică înghețarea angiomului cu azot lichid. Frigul extrem va distruge. Această metodă este cunoscută ca fiind o procedură rapidă și relativ ușoară.
LASER – acest tip de intervenție chirurgicală implică utilizarea unui laser vascular (PDL) pentru a scăpa de alunița roșie. Cu alte cuvinte, dispozitivul pulsează suficientă căldură pentru a distruge alunița dintr-o simpla atingere fara a fi necesara anestezia.

Cum pot fi tratate alunițele negre?

Alunițele cafenii pot fi îndepărtate printr-o procedură chirurgicală în cazul în care acestea sunt suspecte, canceroase sau pot fi monitorizate cu ajutorul hartii dermatoscopice. Alunitele indepartate chirurghical trebuie verificate prin examen histopatologic ( biopsie ).

Important de precizat este faptul că îndepărtarea alunițelor acasă este periculoasă. Procedura trebuie făcută de un medic specialist. În cazul alunițelor negre, unele pot fi canceroase, acest diagnostic dându-se doar în urma unei biopsii prelevate de către medicul dermatolog. În cazul în care doriți să aflați dacă alunițele de pe corpul dumneavoastră sunt canceroase sau pur și simplu doriți să le îndepărtați din punct de vedere estetic, Dr. Leventer Center vă stă oricând la dispoziție.