Pielea este cartea noastră de vizită. Indiferent de vârstă, ai grijă ca pielea ta să fie frumoasă și sănătoasă. Petele de bătrânețe pot inhiba încrederea în sine, mai ales dacă apar devreme. Află ce este lentigo și cum îl poți trata pentru a te simți oricând bine în pielea ta.

Ce este lentigo?

Petele hiperpigmentate, care pot fi de culoare maronie, cafenie sau brună, sunt cunoscute și ca pete de bătrânețe sau pete hepatice, deși nu au nicio legătură cu ficatul și funcțiile sale. Denumirea lor medicală este lentigo, nume ce provine din limba engleză, de la cuvântul “lentil”(linte) datorită asemănării dintre petele de pe piele și boabele de linte.

Aceste pete variază ca dimensiune și apar de obicei pe față, mâini, umeri și brațe, mai exact, pe zonele cele mai expuse la soare pe tot parcursul vieții.

La cine apare lentigo cel mai frecvent?

Petele de bătrânețe sau lentigo apar cel mai frecvent la persoanele care depășesc vârsta de 50 de ani. Însă, dacă expunerea la soare este excesivă, pot apărea și mai devreme de această vârstă.

Cauza principală care duce la apariția petelor de bătrânețe este o creştere în producția de melanină. De asemenea, gradul de radiații și de nocivitate la care a fost expusă o persoană pe parcursul vieții este un factor declanșator al petelor, chiar și sub vârsta de 50 de ani.

Cum arată petele de bătrânețe?

Lentiginele pot afecta orice tip de piele, dar sunt mult mai vizibile pe un tip de piele deschisă la culoare. Principalele caracteristici sunt:

1.     Arii mici, plate și ovale, cu pigmentație crescută
2.     Un aspect “bronzat”, de culoare neagră, cafenie sau maro
3.     Dimensiune care variază între 2 și 30 de milimetrii diametru
4.     Contur neregulat
5.     Se dezvoltă în grupuri

Deși sunt rezultatul direct al hiperpigmentării pielii și nu au un impact negativ asupra stării de sănătate, petele de bătrânețe sunt inestetice și pot afecta imaginea de sine a unei persoane. Însă, există cazuri în care lentigo ascunde de fapt leziuni cutanate maligne incipiente. Dacă observi modificări de contur sau schimbări evidente de culoare, mergi la medicul dermatolog și fă-ți un screening de piele. Diferența dintre periculos și inofensiv o poate face doar medicul dermatolog, fie în cadrul examenului de piele anual preventiv, fie dacă ai suspiciuni asupra sănătății pielii tale și-ți faci o programare.

Petele de bătrânețe mai pot apărea și în urma bronzului, natural sau artificial, dar și pe bază genetică, datorită unei predispoziții genetice a melanocitelor de a se denatura la acțiunea razelor solare.

Cum să previi apariția petelor de bătrânețe?

Chiar dacă vârsta își va spune cuvântul și la nivelul pielii, sunt o serie de acțiuni preventive pe care le poți urma pentru a diminua efectele îmbătrânirii:

1.     Evitarea expunerii solare în intervalul 10-16, când razele soarelui sunt cele mai puternice.
2.     Folosirea cremelor cu protecție solară, chiar și atunci când nu ești la plajă.
3.     Utilizarea articolelor vestimentare care acoperă zonele corpului expuse la soare în sezonul cald.

Tipuri de tratament pentru lentigo

Dacă îți dorești ca pielea să nu îți trădeze vârsta, sau are un aspect mai bătrân decât vârsta ta biologică, sunt o serie de tratamente dermatologice care îți pot ajuta pielea să redobândească un aspect tânăr.

1. Crioterapia. Constă în aplicarea de azot lichid pe zonele cu pete, care va “îngheța” melanocitele și va distruge surplusul de pigment. Procedura este folosită pentru o pată sau grup de pete într-o singură ședință, simulând refacerea tisulară și dând un aspect întinerit pielii.
2. Terapia cu laser sau terapia cu IPL. Distruge celulele care produc melanină în exces.
3. Microdermabraziunea. Îndepărtarea straturilor superficiale ale pielii cu ajutorul unei perii speciale, pentru a permite regenerarea pielii.
4. Peelingul chimic. Îndepărtarea straturilor superficiale ale pielii cu ajutorul unui agent chimic.
5. Stellar M22 – tratament laser cu lumină pulsată.
6. Creme medicale. Aplicarea acestora pe piele inhibă producția de melanină și estompează petele.

Ai o vârstă care nu intră în categoria vârstei a treia, însă pielea ta pare să te contrazică?

Petele de bătrânețe pot fi estompate sau îndepărtate pentru ca vârsta ta să rămână un mister feminin.

Vino la Dr. Leventer Centre pentru un consult dermatologic în urma căruia să afli ce poți face pentru frumusețea pielii tale.

Riscurile expunerii îndelungate la soare sunt deja bine cunoscute. Dar, atunci când la razele UV se adaugă și dermatita de contact la diverse plante, vacanța ta riscă să fie stricată. Află ce este fitofotodermatoza și cum te poate afecta, dar mai ales cum să o recunoști și să o tratezi corect cu ajutorul medicului dermatolog.

Ce este fitofotodermatoza?

Fitofotodermatoza, cunoscută și ca dermatita de pajiște, este o alergie de piele care se manifestă printr-o erupție inflamatorie cutanată fototoxică. Apare la contactul pielii cu anumite plante sau fructe care conțin substanțe fotosensibilizante, concomitent cu expunerea la soare.

Erupția poate avea o formă bizară, arătând ca o vânătaie sau poate dezvolta bășici. În general, apare în maxim 24 de ore de la expunere și se manifestă cel mai profund la 48-72 de ore de la expunere. În această fază, faza acută, apar leziuni eritematoase liniare dureroase și pruriginoase. Ulterior, după ce a trecut apogeul, se instalează faza tardivă, în care leziunile devin hiperpigmentate, având caracter post-inflamator și pot dura câteva săptămâni sau luni. În cazurile mai puțin severe, singura manifestare a fitofotodermatozei o reprezintă apariția unor pete hiperpigmentate.

Ce provoacă fitofotodermatoza?

Fitofotodermatoza nu este o formă comună de dermatită de contact, dar pe timpul sezonului cald are o incidență mai mare. În cazurile în care pielea este umedă și se produce contactul cu anumite plante, concomitent cu expunerea la soare, se produc condițiile optime pentru apariția fitofotodermatozei. Afecțiunea de piele poate fi provocată și de contactul cu iarba.

Apare cel mai frecvent primăvara și vara, iar persoanele predispuse sunt cele care își desfășoară activitatea în aer liber, în grădină, sau lucrează în domeniul agriculturii. Însă, fitofotodermatoza poate afecta orice persoană care iese în natură, chiar și la un picnic sau o plimbare în parc, în timp ce este expusă la soare.

Combinația de lumină, dată de soare, piele și plante care conțin substanța furocumarină poate determina o reacție cutanată. Plantele care pot provoca acest tip de reacție sunt:

1. Pătrunjelul
2. Păstârnacul
3. Țelina
4. Morcovul
5. Mărarul
6. Smochinul
7. Iedera otrăvitoare

Pentru că apare în urma contactului cu plantele, fitofotodermatoza se instalează în special pe membrele inferioare sau superioare și pe față.

 Cum este diagnosticată și tratată fitofotodermatoza?

Dacă în urma unei ieșiri în natură, unde este prezentă o vegetație bogată, ți-a apărut o reacție alergică pe piele, este indicată vizita la cabinetul medicului dermatolog. Acesta poate să recunoască fitofotodermatoza în funcție de modul de manifestare, dar și pe baza examenului clinic corelat cu o anamneză. Consultul dermatologic este important și pentru că fitofotodermatoza poate fi înșelătoare, mimând simptomele altor afecțiuni ale pielii provocate de expunerea la soare, precum porfiria cutanată tardivă sau erupția polimorfă la lumină.

Majoritatea pacienților confundă fitofotodermatoza cu o simplă urticarie. Dacă îți apare o reacție cutanată pe piele și nu ai acces imediat la medicul dermatolog, poți să faci următoarele acțiuni până ajungi la medic:

1. Spală imediat suprafața afectată cu apă rece sau aplică cereale îmbibate în apă
2. Aplică o compresă rece pe zona unde a apărut urticaria, de mai multe ori pe zi, pentru a calma durerea și senzația de prurit
3. Aplică o cremă anti-prurit
4. Aplică o cremă cu protecție solară

Este indicată vizita de urgență la medicul dermatolog dacă se instalează febra, zona cu urticare, fața sau gâtul se umflă, se creează o rană deschisă sau ai probleme de respirație.

Tratamentul dermatologic se bazează pe corticosteroizi topici sau sistematici, iar dacă urticaria provoacă și apariția bulelor, se poate impune un tratament similar cu cel prescris în cazul arsurilor. Medicul dermatolog este singurul în măsură să evalueze cazul tău de fitofotodermatoză, gravitatea lui și tratamentul necesar.

Nu lăsa o afecțiune a pielii să-ți strice vacanța sau voia bună. Fitofotodermatoza poate lăsa urme adânci pe piele dacă nu este tratată corespunzător. Vino la o consultație dermatologică dacă ți-a apărut ceva pe piele, sau la consultul anual de rutină și întreabă-ți medicul cum să-ți protejezi mai bine pielea.

Ghidul de autoexaminare Dr Leventer Centre

Autoexaminarea este indicată lunar. Poți ține un jurnal al pielii în care să-ți notezi orice schimbare și în unele cazuri, poți să-ți fotografiezi o aluniță sau o leziune, pentru a-i putea urmări evoluția de la lună la lună. De asemenea, controlul dermatologic trebuie făcut anual, iar dacă ceva îți pare suspect pe piele, fă-ți o programare acum.