Cateva studii asupra factorilor de risc in melanom scot in evidenta asocierea melanomului cu nevii congenitali si nevii dobanditi (1). Se vorbeste despre un risc mai crescut de a dezvolta melanom in cazul pacientilor cu 1) nevi congenitali de dimensiuni mari, si 2) nevi dobanditi in numar mare. Nu luam in discutie situatia binecunoscuta a riscului de melanom la pacientii cu nevi displazici. Citește în continuare pentru a afla despre alunițele și riscul de melanom.
1) Riscul de melanom in asociere cu un nev congenital este proportional cu dimensiunea nevului congenital, fiind semnificativ mai crescut in nevii congenitali care acopera o suprafata mare (de cel putin cateva zeci de cm2 – „garment nevi” – si nevii congenitali giganti – “bathing trunk nevi”) (2,3). In aceste cazuri se estimeaza un risc de cca. 450 ori mai mare fata de populatia generala. In schimb, riscul de a dezvolta melanom in asociere directa cu un nev congenital mai mic de 1 cm2 este practic inexistent (4), fiind considerat comparabil cu riscul de a dezvolta melanom in asociere cu un nev dobandit de aceeasi dimensiune (2).
2) Riscul de melanom creste semnificativ la persoanele cu nevi dobanditi (congenitali-like) in numar de peste cateva zeci. De exemplu, pacientii cu peste 100 alunite au un risc de pana la 7 ori mai mare de a dezvolta melanom, in comparatie cu pacientii care au un numar mai mic de 15 alunite (5). Se vorbeste despre o predispozitie de a dezvolta melanom datorata acelorasi factori de risc care determina insasi formarea de alunite benigne, aceasta predispozitie putand fi de natura genetica sau determinata de factori de mediu, precum expunerea la soare.
Din aceste doua observatii rezulta ca riscul de melanom poate fi direct proportional cu numarul total de celule nevice prezente la nivelul tegumentelor. Unele dintre studiile pe care se bazeaza meta-analizele citate au aratat ca la pacientii cu nevi multipli, melanomul se dezvolta, in pana la 50% din cazuri, din celulele unui nev preexistent (6). Celulele nevice benigne ar putea fi deci considerate celule precursoare cu un anumit risc de transformare maligna, similar melanocitelor din stratul bazal al epidermului. Chiar daca in practica dermatologica melanomul se intalneste adesea in asociere cu o leziune nevica preexistenta, aceasta situatie nu justifica o de-molizare a pacientilor, o extirpare a tuturor celulelor nevice numai pentru faptul ca acestea ar putea fi precursoarele unui melanom. Ca o paralela, nu putem vorbi de excizia in scop profilactic a tuturor keratinocitelor unui pacient, doar pentru ca exista un risc de a dezvolta carcinom.
Dincolo de implicatiile cosmetice negative, procedura de excizie a alunitelor nu este eficienta in incercarea de a limita riscul de melanom. Aceiasi factori de risc care au determinat geneza nevica, fie ei de natura genetica sau reprezentati de expunerea la soare, supun pacientul riscului de a dezvolta un melanom de novo.
Dupa o interventie de indepartare in scop cosmetic a unui nev papilomatos, de exemplu prin metoda “shave”, situatie frecvent intalnita in practica dermatologica, numarul de celule nevice reziduale din piele raportat la numarul celulelor nevice continute de restul alunitelor este nesemnificativ. Pentru a justifica utilitatea reexciziei chirurgicale dupa o asemenea tehnica minim invaziva, ar fi logic ca pacientul sa fie deposedat mai intai de toate celelalte alunite, care inmagazineaza sumat un numar mult mai mare de celule nevice. Si chiar daca, in pofida implicatiilor cosmetice negative, acest deziderat ar fi indeplinit prin recurgerea la interventii chirurgicale profilactice, predispozitia genetica sau dobandita de a dezvolta un melanom neasociat unui nev preexistent nu ar putea fi rezolvata. In concluzie, chirurgia de extirpare profilactica a nevilor nu poate inlocui examenul dermatologic si dermatoscopic periodic al pacientilor cu predispozitie pentru melanom. Alunițele și riscul de melanom sunt subiecte de discutat împreună cu medicul dermatolog. Vă așteptăm la Dr. Leventer Centre.