
Melanom malign
Ce este melanomul?
Posibilitatea de te confrunta cu un diagnostic de melanom malign este o realitate dură pe care multe dintre persoanele suspecte de cancer de piele trebuie să o înfrunte. În fazele sale de debut, această tumoră poate fi confundată cu o aluniță de pe piele, iar dacă nu este depistată în stadiile incipiente, pune viața în pericol.
De aceea e important să cunoști care sunt principalele simptome în melanomul malign și să acorzi atenție fiecărei schimbări apărute pe piele. Pentru a fi la curent cu ultimele descoperi legate de acest subiect, specialiștii în sănătatea pielii de la Dr. Leventer Centre, București, îți pun la dispoziție experiența lor vastă și îți prezintă cele mai noi metode de tratament pentru melanomul malign.
Reușita unui tratament de melanom malign depinde de momentul depistării acestuia, astfel că primele recomandări de care ar trebui să ții cont pentru a preveni sau a descoperi din timp un caz de melanom malign sunt regularitatea controalelor dermatologice (anual, dacă nu sunt schimbări pe piele)și limitarea expunerii la lumină ultravioletă, una dintre cele mai frecvente cauze ale apariției unui melanom.
Melanomul malign este cea mai agresivă formă de cancer de piele, caracterizată prin apariţia unei tumori formate din melanocite transformate canceros. Melanocitele sunt celulele care produc pigmentul ce colorează pielea. Primele etape ale dezvoltării unui melanom malign au loc la nivelul pielii, dar tumora se poate răspândi rapid către organele interne pe cale limfatică, punând în pericol viața.
În cazul unui melanom malign, depistarea timpurie a acestui tip de cancer de piele reprezintă cheia creșterii șanselor de supraviețuire. Deși această afecțiune nu este cea mai răspândită formă de cancer de piele, ea se dovedește a fi cea mai periculoasă, având o rată ridicată de metastazare și deces.
Cauze și factori de risc pentru melanom malign
Dezvoltarea unui melanom malign este legată de creșterea necontrolată a celulelor care produc melanina, pigmentul care dă culoare pielii. O expunere îndelungată sau o supraexpunere la radiații UV determină mutații la nivelul melanocitelor, acestea dezvoltându-se în mod haotic, sub forma unui melanom malign. În unele cazuri mai evoluate de melanom malign se poate ajunge chiar la formarea unor metastaze în alte țesuturi.
Principalii factori de risc pentru dezvoltarea unui melanom malign sunt:
Istoricul familial
Riscul de a dezvolta melanom malign are și o componentă genetică.
Pornind de la cauze și factorii de risc, pentru a evita un melanom malign este indicat:
•Evitarea expunerii la soare între orele 10 și 16
•Protejarea de razele solare cu ajutorul ochelarilor, pălăriilor, hainelor sau cremelor speciale cu SPF
•Auto-examinarea frecventă a pielii pentru a descoperi semne neobișnuite
•Evitarea saloanelor de bronzat
Culoarea pielii
Persoanele cu o piele mai deschisă sunt mai predispuse la apariția unui melanom malign.
Culoarea părului și a ochilor
Persoanele cu păr blond sau roșcat, cu ochi deschiși la culoare, tind să fie mai afectate de efectele negative ale radiației solare (razele UV) , unul din principalii factori de risc în dezvoltarea unuie melanom.
Arsurile solare
Persoanele care au suferit cel puțin o arsură solară de-a lungul vieții au un risc mai ridicat de apariție a cancerului de piele.
Apariția unor noi alunițe pe piele
Fiecare semn nou apărut pe piele ar putea fi un melanom malign în stadiul de debut . Orice leziune nouă, de culoare și formă diferite față de alunițele deja existente ar trebui să te trimită la un control dermatologic.
Dacă după vârsta de 30 de ani apar noi alunițe, acestea sunt considerate suspecte.
Pornind de la cauze și factorii de risc, pentru a evita un melanom malign este indicat:
•Evitarea expunerii la soare între orele 10 și 16
•Protejarea de razele solare cu ajutorul ochelarilor, pălăriilor, hainelor sau cremelor speciale cu SPF
•Auto-examinarea frecventă a pielii pentru a descoperi semne neobișnuite
•Evitarea saloanelor de bronzat
Tipuri de melanom
Cazurile de melanom malign pot fi clasificate în funcție de forma în care se dezvoltă, dar și de locul în care apare această formă de cancer de piele. Astfel, printre cele mai comune forme de melanom se numără:
Melanom malign superficial
Această formă de cancer de piele are forma unei alunițe plane și poate fi identificată după aspectul clinic (culoare neomogenă, margine neregulată, modificare recentă) şi aspectul dermatoscopic.
Melanom malign nodular
Acest tip de melanom malign seamănă cu o nodozitate de culoare negricioasă.
Melanom malign letinginos
În general, această formă de melanom se manifestă ca o pată de culoare maro pe suprafețele expuse des la lumina solară, de exemplu pe față sau scalp.
Melanom malign acral
Acesta este un tip rar de melanom malign și apare în zone care, de obicei, nu sunt afectate de cancerul de piele: palme, tălpi, degete sau chiar sub unghii.
Melanom malign pe mucoasa orală sau genitală
Regula ABCDE – simptomele melanomului malign
Examinarea regulată a pielii și a petelor care pot apărea pe suprafața acesteia reprezintă un pas important legat de prevenția și diagnosticarea din timp a unui potențial cancer de piele sau a unui melanom.
Supravegherea acestor pete poate fi realizată și acasă cu ajutorul regulii ABCDE, atunci când o persoană observă modificări la nivelul pielii. Regula include principalele criterii care pot duce la depistarea unui melanom:
A – „Asimetria” aluniței analizate.
B- „Bordura”, vizează marginile neregulate ale unei alunițe suspecte de melanom.
C- „Culoarea”, se referă la diferențele de culoare de pe suprafața unei alunițe.
D- „Diametrul”, atunci când o aluniță are peste 6 milimetri sau prezintă o creștere rapidă.
E- „Evoluția”, vizează modul în care o aluniță sau o leziune s-a extins în timp.
Melanom malign: stadii
Atunci când medicul dermatolog suspectează că un pacient suferă de un cancer de piele, melanom în acest caz, va recomanda o serie de investigații medicale. Acestea sunt:
•dermatoscopia
•biopsia leziunii
•imunohistochimia.
Dacă în urma lor se stabileşte că leziunea investigată este un melanom, atunci urmează identificarea stadiului de boală în care se află pacientul, de această informație depinzând stabilirea opțiunilor adecvate de tratament.
Stabilirea stadiului în care se află un melanom se face printr-un examen histopatologic. Un astfel de examen stabilește grosimea tumorii şi dacă este sau nu ulcerată. În plus, ne dă informaţii despre numărul de mitoze, adică rata de multiplicare celulară dar şi alte date privind invazia locală. În funcţie de aceste criterii, stadiul de tumoră se notează cu T1a sau b, T2a/b, T3a/b si T4a/b. Pentru stabilirea stadiului de boală mai sunt necesare stadializarea afectării ganglionare şi prezenţa sau lipsa metastazelor de organ.
În funcţie de aceste date un melanom malign se află în unul din aceste stadii:
•Stadiul 0. Aceasta este etapa de debut a unui melanom malign, apare la nivelul superficial al pielii și este vindecabil.
•Stadiul IA sau IB. În acest stadiu celulele tumorale se afla doar în piele. Nu sunt metastaze de organ sau ganglionare.
•Stadiul II A, II B și II C. Stabilirea acestor stadii intermediare depinde de grosimea tumorii identificate pe pielea pacientului dar şi de lipsa de afectare a ganglionului santinelă şi a organelor interne.
•Stadiul IIIA, IIIB, IIIC. În acest stadiu, un melanom malign s-a răspândit către țesuturile din vecinătate pe cale limfatică; ganglionii regionali pot fi invadaţi de celule maligne.
•Stadiul IV. În acest stadiu, un melanom malign a format metastaze, în general acestea sunt localizate în ficat, plămâni, oase sau chiar creier.
Cum este depistat un melanom malign?
Pentru a determina dacă un pacient suferă de melanom, un medic dermatolog va apela la o serie de teste și proceduri. Unele dintre aceste proceduri au și rolul de a determina stadiul în care se află un potențial melanom malign.
Examen clinic
Atunci când o persoană este suspectă de melanom malign, dermatologul va pune întrebări legate de istoricul medical personal sau de familie și stilul de viață. De asemenea, va analiza pielea pacientului pentru a identifica şi alte alunițe active sau suspecte.
Biopsia
Pentru a determina dacă un semn de pe piele este suspect de melanom, dermatologul va recomanda excizarea unei mostre de piele care conţine leziunea şi care va fi trimisă în laboratorul dedicat pielii.
În cazul în care metodele prezentate mai sus indică prezența unui melanom malign, atunci, medicul trebuie să realizeze o serie de proceduri care să determine în ce stadiu de boală se află acel cancer de piele. Biopsia leziunii suspecte la care este supus un pacient are rolul de a determina:
Grosimea unui melanom
Pentru asta se va folosi un microscop și un instrument special. Acest pas este important pentru stabilirea gradului de evoluţie al tumorii (T) la nivelul pielii şi în funcţie de el se declanşează etapele următoare.
Dacă melanomul s-a extins la ganglionii limfatici
În acest caz dermatologul poate recomanda o biopsie a ganglionului limfatic santinelă.
Formarea metastazelor
Mortalitatea ridicată a unui melanom malign este determinată de către rapiditatea cu care acesta poate forma metastaze în organe vitale atunci când este netratat.
Rolul biopsiei în depistarea unui melanom
Fără a fi diagnosticat și tratat corespunzător, un melanom malign poate fi o amenințare la adresa vieții unei persoane afectate de acest tip de cancer de piele. Din tumora aflată la nivelul pielii pleacă celule maligne pe cale limfatică iar acestea pot fi găsite în cel mai apropiat ganglion limfatic. Din această cauză, diagnosticarea unui melanom malign se face printr-o biopsie cu margine mică de 1-2 mm urmată de o biopsie a ganglionului santinelă şi de excizia marginii de siguranţă care poate fi de 1-2 cm în funcţie de tumoră.
Biopsia de ganglion santinelă presupune îndepărtarea chirurgicală a ganglionului cel mai apropiat de tumoră pentru a fi analizat la microscop. Această procedură se face după investigarea limfoscintigrafică prin care se indică locul în care se află acest ganglion, urmată de operaţia efectuată de chirurgul oncolog, care foloseşte o sondă specială cu semnal sonor dar şi un marker de culoare pentru depistare. Operaţia se face de obicei în anestezie generală. În aceeaşi procedură se elimină şi marginea de siguranţă, adică pielea din jurul melanomului.
Pacienții care sunt diagnosticați cu melanom malign trebuie să facă biopsia de ganglion santinelă în cel mult 6 săptămâni de la primirea diagnosticului. De asemenea, biopsia ganglionului santinelă mai este recomandată atunci când leziunea suspectă are:
- Melanoame cu grosime mică, sub 0.8 mm cu ulcerație si 0.8-1 mm, mai ales daca sunt prezenți alți factori de risc
- Grosime intermediară 1-4 mm sau peste 4 mm dacă nu există evidență de afectare clinică și imagistică a ganglionilor limfatici
Cât de important este timpul în diagnosticul de melanom malign?
În ceea ce privește un melanom malign, timpul se dovedește esențial atât în ceea ce privește diagnosticarea, dar și șansele de supraviețuire. Cu cât este mai avansat un caz de melanom malign cu atât crește riscul ca acesta să formeze metastaze și să ducă la moartea pacientului.
Durată de viață pentru melanom malign
Prognosticul unui pacient diagnosticat cu melanom malign se calculează la 5 ani, conform studiilor. Aceasta nu înseamnă că supraviețuirea nu este mai lungă! Cu cât melanomul este în faze mai incipiente cu atât prognosticul este mai bun. Din această cauză, este recomandat ca o persoană să fie depistată în fazele de debut ale bolii şi să discute cu medicul dermato-oncolog despre diagnosticul primit și opțiunile de tratament deoarece sunt tratamente noi care îmbunătăţesc semnificativ prognosticul.
Șansele de supraviețuire ale unei persoane cu melanom malign depind de o serie de factori printre care se numără stadiul în care este descoperit, opțiunile de tratament la care are acces respectivul pacient sau chiar și unii factori genetici care controlează răspunsul celulelor tumorale la tratamentele și terapiile folosite.
În cazul unui melanom trebuie subliniat că această afecțiune prezintă o evoluție rapidă care poate pune în pericol viața persoanei afectate. Astfel, pacienții diagnosticați cu melanom în stadiul 0 prezintă cele mai ridicate șanse de vindecare, iar acestea scad pe măsură ce afecțiunea avansează spre stadiul IV.
Chiar și în cazul în care un melanom malign a dezvoltat metastaze, tratamentele de ultimă oră din domeniul imunologiei oferă un prognostic mai bun și o creștere a speranței de viață.
Persoanele care au sau care au suferit de melanom malign se pot întreba dacă această afecțiune poate recidiva. Din păcate, răspunsul este da, un melanom poate reapărea chiar și dacă tratamentul inițial prin care a trecut o persoană a fost eficient.
Dat fiind faptul că există posibilitatea ca persoanele care au suferit de melanom malign și s-au vindecat să treacă printr-o recidivă a acestei afecțiuni, este recomandat ca aceste persoane să țină legătura cu medicii lor dermatologi, să meargă la screening-uri de piele regulate și să se adreseze specialiștilor atunci când observă noi semne pe piele.

Melanom malign - tratament
În ultimii ani, metodele legate de tratamentul melanomului malign au evoluat considerabil și oferă pacienților un prognostic mai bun și o speranță de viață mai ridicată. În funcție de stadiul în care este descoperit un melanom malign și de particularitățile fiecărui pacient, un medic dermatolog poate recomanda:
•Chirurgia. Acesta este principalul tratament în cazurile de melanom malign. Se elimină tumora și o margine de piele înconjurătoare de până la 2 cm. Se operează și metastazele cutanate de melanom de data aceasta cu o margine mică.
•Imunoterapia. Specialiștii în dermatologie oncologică recomandă această opțiune de tratament deoarece aceasta permite sistemului imunitar să elimine celulele produse de un melanom.
•Terapia țintită. O astfel de terapie are rolul de a ataca și distruge elemente din interiorul sau din jurul celulelor canceroase care joacă un rol important în supraviețuirea și dezvoltarea acestora.
•Chimioterapia. Această formă de tratament folosește substanțe care au rolul de a distruge celulele unui melanom malign.
•Radioterapia. Această metodă este folosită asupra unui melanom care nu poate fi îndepărtat chirurgical.
Cancerul de piele, chiar și în formă de melanom malign, poate fi tratat dacă este depistat la timp, dacă pacientul ajunge să urmeze exact tratamentul de care are nevoie conform protocoalelor în vigoare.
Evoluția tehnicilor chirurgicale și a tehnologiei medicale se vede de la an la an, și cu cât se fac mai multe consultații preventive, cu atât mai mult scade riscul de cancer de piele.
Dacă observați apariția unui semn nou pe piele care vă îngrijorează, vă așteptăm cât mai repede la un consult la Dr. Leventer Centre.
Părerile pacienților
Mulțumesc întregii echipe de specialiști din cadrul Dr. Leventer Centre pentru grija și profesionalismul cu care m-au tratat. Am venit cu o suspiciune de cancer de piele la o aluniță. De la primul consult și până la venirea rezultatului, care din fericire a fost negativ, m-au încurajat și m-au asigurat că totul va fi bine.
În momentul în care am ajuns la Dr. Anca Stanciu pentru o a doua părere pe un diagnostic cu care nu eram împăcată, am știut că aici am găsit medicul care va lupta alături de mine să mă fac bine. Nu m-am înșelat.
Datorita intervenției dumneavoastră, problema copilului meu s-a rezolvat în totalitate. Nu mai are nimic acum. Vă mulțumesc din suflet!
Specialiștii tăi în sănătatea pielii

Dr. Irina Nasturică
Medic specialist dermatologCertificat ASDS în microchirurgie Mohs
Fă o programare
Dr. Vladoiu Valentin
Medic specialist chirurgie plastică, estetică si microchirurgie reconstructivă
Fă o programare
Dr. Tiberiu Tebeică
Medic primar anatomopatologCertificat ICDP-UEMS în dermatopatologie
Fă o programare
Dr. Florin-Teodor Bobircă
Medic primar in chirurgie generala, supraspecializare chirurgie oncologica
Fă o programare
Dr. Andreea Mite
Medic specialist chirurgChirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă
Fă o programare
Dr. Andrei Mușețeanu
Medic primar chirurgChirurgie plastică, reconstructivă și estetică
Fă o programare
Dr. Ana Grigorescu (Ungureanu)
Medic specialist dermatologCertificat ASDS în dermatoestetică
Fă o programare
Dr. Mihaela Leventer
Medic primar dermatologDirector program fellowship ASDS microchirurgie Mohs
Fă o programareÎngrijește pielea

joi 16 noiembrie 2023
Ce afecțiuni ascunde pielea uscată
Sunt mulți factori care pot duce la piele uscată, care „se cojește” și mănâncă: expunere la frig, la soare, folosirea unor săpunuri dure...
Dermatoestetică

joi 16 noiembrie 2023
Cuperoza. Cum o tratăm ca să evităm complicațiile
Cuperoza este faza inițială a rozaceei, o boală inflamatorie a pielii care afectează fața și care, netratată, poate duce la modificări cutanate semnificative. ...
Dermatoestetică

vineri 20 octombrie 2023
Pink Week: săptămâna reducerilor la Dr. Leventer Dermato-Estetică
Bucură-te acum de Pink Week, săptămâna reducerilor la Centrul Dr. Leventer Dermato-Estetică! Beneficiază de 20% reducere la oricare dintre procedurile de dermato-cosmetică injectabilă,...
Aparitii Media

marți 17 octombrie 2023
Hemoroizii externi: cum se manifestă și cum îi poți trata?
Hemoroizii externi se simt și arată precum niște mici umflături în afara anusului. Aceștia provoacă disconfort, sângerare și mâncărimi. Află de la specialiștii...
Dermatopatologie

marți 10 octombrie 2023
Tipuri de alopecie și tratament
Alopecia este un termen umbrelă care desemnează afecțiuni caracterizate prin căderea părului. Alopecia nu este o boală contagioasă, însă poate fi extrem de...
Endocrinologie

marți 26 septembrie 2023
Hirsutismul: de ce apare și cum se tratează
Hirsutismul este o afecțiune care poate să apară la femei, caracterizată de creșterea excesivă a părului aspru, închis la culoare, în zonele în...
Dermatopatologie

marți 19 septembrie 2023
Hemoroizii interni: ce sunt și cum se tratează?
Hemoroizii interni sunt vase de sânge dilatate care se formează în partea inferioară a rectului, spre deosebire de hemoroizii externi, care se dezvoltă...
Dermatopatologie

miercuri 30 august 2023
Dermatita atopică
Dermatita atopică, cunoscută popular sub denumirea de eczemă, este o boală inflamatorie cronică, necontagioasă, care provoacă roșeață, iritații ale pielii și prurit puternic....
Dermatologie clinică