Melanom malign

Cauze și factori de risc pentru melanom malign

Dezvoltarea unui melanom malign este legată de creșterea necontrolată a celulelor care produc melanina, pigmentul care dă culoare pielii. O expunere îndelungată sau o supraexpunere la radiații UV determină mutații la nivelul melanocitelor, acestea dezvoltându-se în mod haotic, sub forma unui melanom malign. În unele cazuri mai evoluate de melanom malign se poate ajunge chiar la formarea unor metastaze în alte țesuturi.

Principalii factori de risc pentru dezvoltarea unui melanom malign sunt:

Istoricul familial
Riscul de a dezvolta melanom malign are și o componentă genetică.
Pornind de la cauze și factorii de risc, pentru a evita un melanom malign este indicat:
•Evitarea expunerii la soare între orele 10 și 16
•Protejarea de razele solare cu ajutorul ochelarilor, pălăriilor, hainelor sau cremelor speciale cu SPF
•Auto-examinarea frecventă a pielii pentru a descoperi semne neobișnuite
•Evitarea saloanelor de bronzat

Culoarea pielii
Persoanele cu o piele mai deschisă sunt mai predispuse la apariția unui melanom malign.

Culoarea părului și a ochilor
Persoanele cu păr blond sau roșcat, cu ochi deschiși la culoare, tind să fie mai afectate de efectele negative ale radiației solare (razele UV) , unul din principalii factori de risc în dezvoltarea unuie melanom.

Arsurile solare
Persoanele care au suferit cel puțin o arsură solară de-a lungul vieții au un risc mai ridicat de apariție a cancerului de piele.

Apariția unor noi alunițe pe piele
Fiecare semn nou apărut pe piele ar putea fi un melanom malign în stadiul de debut . Orice leziune nouă, de culoare și formă diferite față de alunițele deja existente ar trebui să te trimită la un control dermatologic.

Dacă după vârsta de 30 de ani apar noi alunițe, acestea sunt considerate suspecte.

Pornind de la cauze și factorii de risc, pentru a evita un melanom malign este indicat:

• Evitarea expunerii la soare între orele 10 și 16;
• Protejarea de razele solare cu ajutorul ochelarilor, pălăriilor, hainelor sau cremelor speciale cu SPF;
• Auto-examinarea frecventă a pielii pentru a descoperi semne neobișnuite;
• Evitarea saloanelor de bronzat.

Tipuri de melanom

Cazurile de melanom malign pot fi clasificate în funcție de forma în care se dezvoltă, dar și de locul în care apare această formă de cancer de piele. Astfel, printre cele mai comune forme de melanom se numără:

• Melanom malign superficial – Această formă de cancer de piele are forma unei alunițe plane și poate fi identificată după aspectul clinic (culoare neomogenă, margine neregulată, modificare recentă) şi aspectul dermatoscopic.
• Melanom malign nodular – Acest tip de melanom malign seamănă cu o nodozitate de culoare negricioasă.
• Melanom malign letinginos – În general, această formă de melanom se manifestă ca o pată de culoare maro pe suprafețele expuse des la lumina solară, de exemplu pe față sau scalp.
• Melanom malign acral – Acesta este un tip rar de melanom malign și apare în zone care, de obicei, nu sunt afectate de cancerul de piele: palme, tălpi, degete sau chiar sub unghii.
• Melanom malign pe mucoasa orală sau genitală – Este o formă rară de cancer care necesită diagnostic precoce și tratament adecvat pentru a îmbunătăți prognosticul și pentru a preveni răspândirea acestuia.

Simptomele Melanomului Malign

Melanomul malign poate prezenta o varietate de simptome și semne, iar acestea pot varia de la persoană la persoană. Unele dintre simptomele și semnele asociate cu melanomul malign includ:

• Schimbări în aspectul unui nev sau al unei alunițe: Orice modificare a dimensiunii, formei, culorii sau texturii unui nev existent sau a unei alunițe poate fi un semn de melanom.
• Apariția unui nou nev sau a unei alunițe: Un nev nou, în special dacă apare într-o zonă care nu a fost expusă la soare, poate fi un semn de melanom.
• Durere, mâncărime sau sângerare: Unele tumori de tip melanom pot deveni dureroase, pot mânca sau pot sângera în mod spontan sau la atingere.
• Răspândirea pigmentului în piele: O pată neagră sau maro care apare în jurul unei alunițe sau a unui nev poate fi un semn de melanom.
• Durere sau senzație de disconfort: Unele persoane pot experimenta durere sau disconfort în zona unui melanom, mai ales atunci când se presează.
• Ulcerarea: Melanomul poate provoca ulcerare sau formarea unei răni deschise în piele, care poate fi sensibilă la atingere.
• Creșterea rapidă: Se poate întâmpla ca melanomul să crească rapid în dimensiune într-un interval scurt de timp.

Este important să fiți atenți la aceste semne și să consultați un medic dacă observați oricare dintre aceste simptome sau orice altă modificare suspectă pe piele. Un diagnostic precoce și un tratament prompt pot îmbunătăți semnificativ șansele de vindecare și pot reduce riscul de complicații asociate cu melanomul malign.

Regula ABCDE în depistarea unui melanom

Examinarea regulată a pielii și a petelor care pot apărea pe suprafața acesteia reprezintă un pas important legat de prevenția și diagnosticarea din timp a unui potențial cancer de piele sau a unui melanom.

Supravegherea acestor pete poate fi realizată și acasă cu ajutorul regulii ABCDE, atunci când o persoană observă modificări la nivelul pielii. Regula include principalele criterii care pot duce la depistarea unui melanom:

A – „Asimetria” aluniței analizate.
B- „Bordura”, vizează marginile neregulate ale unei alunițe suspecte de melanom.
C- „Culoarea”, se referă la diferențele de culoare de pe suprafața unei alunițe.
D- „Diametrul”, atunci când o aluniță are peste 6 milimetri sau prezintă o creștere rapidă.
E- „Evoluția”, vizează modul în care o aluniță sau o leziune s-a extins în timp.

Melanom malign: stadii

Atunci când medicul dermatolog suspectează că un pacient suferă de un cancer de piele, melanom în acest caz, va recomanda o serie de investigații medicale. Acestea sunt:
•dermatoscopia
•biopsia leziunii
•imunohistochimia.

Dacă în urma lor se stabileşte că leziunea investigată este un melanom, atunci urmează identificarea stadiului de boală în care se află pacientul, de această informație depinzând stabilirea opțiunilor adecvate de tratament.

Stabilirea stadiului în care se află un melanom se face printr-un examen histopatologic. Un astfel de examen stabilește grosimea tumorii şi dacă este sau nu ulcerată. În plus, ne dă informaţii despre numărul de mitoze, adică rata de multiplicare celulară dar şi alte date privind invazia locală. În funcţie de aceste criterii, stadiul de tumoră se notează cu T1a sau b, T2a/b, T3a/b si T4a/b. Pentru stabilirea stadiului de boală mai sunt necesare stadializarea afectării ganglionare şi prezenţa sau lipsa metastazelor de organ.

În funcţie de aceste date un melanom malign se află în unul din aceste stadii:

•Stadiul 0. Aceasta este etapa de debut a unui melanom malign, apare la nivelul superficial al pielii și este vindecabil.

•Stadiul IA sau IB. În acest stadiu celulele tumorale se afla doar în piele. Nu sunt metastaze de organ sau ganglionare.

•Stadiul II A, II B și II C. Stabilirea acestor stadii intermediare depinde de grosimea tumorii identificate pe pielea pacientului dar şi de lipsa de afectare a ganglionului santinelă şi a organelor interne.

•Stadiul IIIA, IIIB, IIIC. În acest stadiu, un melanom malign s-a răspândit către țesuturile din vecinătate pe cale limfatică; ganglionii regionali pot fi invadaţi de celule maligne.

•Stadiul IV. În acest stadiu, un melanom malign a format metastaze, în general acestea sunt localizate în ficat, plămâni, oase sau chiar creier.

Cum este depistat un melanom malign?

Pentru a determina dacă un pacient suferă de melanom, un medic dermatolog va apela la o serie de teste și proceduri. Unele dintre aceste proceduri au și rolul de a determina stadiul în care se află un potențial melanom malign.

Examen clinic

Atunci când o persoană este suspectă de melanom malign, dermatologul va pune întrebări legate de istoricul medical personal sau de familie și stilul de viață. De asemenea, va analiza pielea pacientului pentru a identifica şi alte alunițe active sau suspecte.

Biopsia

Pentru a determina dacă un semn de pe piele este suspect de melanom, dermatologul va recomanda excizarea unei mostre de piele care conţine leziunea şi care va fi trimisă în laboratorul dedicat pielii.

În cazul în care metodele prezentate mai sus indică prezența unui melanom malign, atunci, medicul trebuie să realizeze o serie de proceduri care să determine în ce stadiu de boală se află acel cancer de piele. Biopsia leziunii suspecte la care este supus un pacient are rolul de a determina:

Grosimea unui melanom

Pentru asta se va folosi un microscop și un instrument special. Acest pas este important pentru stabilirea gradului de evoluţie al tumorii (T) la nivelul pielii şi în funcţie de el se declanşează etapele următoare.

Dacă melanomul s-a extins la ganglionii limfatici

În acest caz dermatologul poate recomanda o biopsie a ganglionului limfatic santinelă.

Formarea metastazelor

Mortalitatea ridicată a unui melanom malign este determinată de către rapiditatea cu care acesta poate forma metastaze în organe vitale atunci când este netratat.

Rolul biopsiei în depistarea unui melanom

Fără a fi diagnosticat și tratat corespunzător, un melanom malign poate fi o amenințare la adresa vieții unei persoane afectate de acest tip de cancer de piele. Din tumora aflată la nivelul pielii pleacă celule maligne pe cale limfatică iar acestea pot fi găsite în cel mai apropiat ganglion limfatic. Din această cauză, diagnosticarea unui melanom malign se face printr-o biopsie cu margine mică de 1-2 mm urmată de o biopsie a ganglionului santinelă şi de excizia marginii de siguranţă care poate fi de 1-2 cm în funcţie de tumoră.

Biopsia de ganglion santinelă presupune îndepărtarea chirurgicală a ganglionului cel mai apropiat de tumoră pentru a fi analizat la microscop. Această procedură se face după investigarea limfoscintigrafică prin care se indică locul în care se află acest ganglion, urmată de operaţia efectuată de chirurgul oncolog, care foloseşte o sondă specială cu semnal sonor dar şi un marker de culoare pentru depistare. Operaţia se face de obicei în anestezie generală. În aceeaşi procedură se elimină şi marginea de siguranţă, adică pielea din jurul melanomului.

Pacienții care sunt diagnosticați cu melanom malign trebuie să facă biopsia de ganglion santinelă în cel mult 6 săptămâni de la primirea diagnosticului. De asemenea, biopsia ganglionului santinelă mai este recomandată atunci când leziunea suspectă are:

• Melanoame cu grosime mică, sub 0.8 mm cu ulcerație si 0.8-1 mm, mai ales daca sunt prezenți alți factori de risc
• Grosime intermediară 1-4 mm sau peste 4 mm dacă nu există evidență de afectare clinică și imagistică a ganglionilor limfatici

Cât de important este timpul în diagnosticul de melanom malign?

În ceea ce privește un melanom malign, timpul se dovedește esențial atât în ceea ce privește diagnosticarea, dar și șansele de supraviețuire. Cu cât este mai avansat un caz de melanom malign cu atât crește riscul ca acesta să formeze metastaze și să ducă la moartea pacientului.

Durată de viață pentru melanom malign

Prognosticul unui pacient diagnosticat cu melanom malign se calculează la 5 ani, conform studiilor. Aceasta nu înseamnă că supraviețuirea nu este mai lungă! Cu cât melanomul este în faze mai incipiente cu atât prognosticul este mai bun. Din această cauză, este recomandat ca o persoană să fie depistată în fazele de debut ale bolii şi să discute cu medicul dermato-oncolog despre diagnosticul primit și opțiunile de tratament deoarece sunt tratamente noi care îmbunătăţesc semnificativ prognosticul.

Șansele de supraviețuire ale unei persoane cu melanom malign depind de o serie de factori printre care se numără stadiul în care este descoperit, opțiunile de tratament la care are acces respectivul pacient sau chiar și unii factori genetici care controlează răspunsul celulelor tumorale la tratamentele și terapiile folosite.

În cazul unui melanom trebuie subliniat că această afecțiune prezintă o evoluție rapidă care poate pune în pericol viața persoanei afectate. Astfel, pacienții diagnosticați cu melanom în stadiul 0 prezintă cele mai ridicate șanse de vindecare, iar acestea scad pe măsură ce afecțiunea avansează spre stadiul IV.

Chiar și în cazul în care un melanom malign a dezvoltat metastaze, tratamentele de ultimă oră din domeniul imunologiei oferă un prognostic mai bun și o creștere a speranței de viață.

Persoanele care au sau care au suferit de melanom malign se pot întreba dacă această afecțiune poate recidiva. Din păcate, răspunsul este da, un melanom poate reapărea chiar și dacă tratamentul inițial prin care a trecut o persoană a fost eficient.

Dat fiind faptul că există posibilitatea ca persoanele care au suferit de melanom malign și s-au vindecat să treacă printr-o recidivă a acestei afecțiuni, este recomandat ca aceste persoane să țină legătura cu medicii lor dermatologi, să meargă la screening-uri de piele regulate și să se adreseze specialiștilor atunci când observă noi semne pe piele.

Tratamentul Melanomului Malign

În ultimii ani, metodele legate de tratamentul melanomului malign au evoluat considerabil și oferă pacienților un prognostic mai bun și o speranță de viață mai ridicată. În funcție de stadiul în care este descoperit un melanom malign și de particularitățile fiecărui pacient, un medic dermatolog poate recomanda:

Chirurgia

Intervenția chirurgicală reprezintă un pilon fundamental în tratamentul melanomului malign, având ca obiectiv principal îndepărtarea tumorii și a  oricăror leziuni metastatice cutanate. Acest proces este esențial pentru a reduce riscul recurenței bolii și pentru a îmbunătăți prognosticul pacientului. 

Într-o primă etapă, procedura chirurgicală implică excizia tumorii primare, aceasta fiind trimisă la examenul histopatologic pentru diagnostic de certitudine și stadializare, urmată de excizia marginilor de siguranță, în a doua etapă, care pot varia între 0,5-2 cm în funcție de stadiul tumoral. Această etapă se poate realiza concomitent cu excizia ganglionului santinelă, atunci când există această indicație. 

Imunoterapia

Imunoterapia a devenit o modalitate extrem de importantă și eficientă în tratamentul melanomului malign, iar specialiștii în dermatologie oncologică o recomandă adesea ca opțiune terapeutică de primă linie. Această recomandare se datorează capacității imunoterapiei de a stimula și de a întări răspunsul sistemului imunitar al organismului împotriva celulelor canceroase, inclusiv a celor produse de melanom. 

Unul dintre avantajele imunoterapiei în tratamentul melanomului malign este capacitatea sa de a produce răspunsuri durabile. În unele cazuri, răspunsul imun generat de imunoterapie poate dura ani de zile, permițând controlul pe termen lung al bolii și îmbunătățind semnificativ supraviețuirea pacienților. 

Terapia țintită

Terapia țintită vizează elemente specifice din interiorul sau din jurul celulelor canceroase, blocând sau inhibând funcțiile lor cheie pentru supraviețuire și proliferare. Această abordare precisă minimizează daunele asupra țesuturilor sănătoase și poate îmbunătăți semnificativ eficacitatea tratamentului, oferind o opțiune terapeutică promițătoare în combaterea melanomului malign. 

Chimioterapia

Chimioterapia utilizează substanțe chimice pentru a distruge celulele melanomului malign, încetinind sau oprindu-le creșterea și răspândirea. Deși poate avea efecte secundare, chimioterapia poate fi eficientă în reducerea dimensiunii tumorii și controlarea bolii în anumite cazuri de melanom. 

Radioterapia

Radioterapia utilizează radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase în zonele afectate de melanom. Este utilizată în special în cazurile în care tumora nu poate fi îndepărtată chirurgical sau în combinație cu alte tratamente pentru a reduce dimensiunea tumorii și pentru a controla simptomele. Radioterapia poate fi o opțiune de tratament paleativ în managementul melanomului inoperabil, care poate contribui la îmbunătățirea calității vieții pacienților. 

Cancerul de piele, chiar și în formă de melanom malign, poate fi tratat dacă este depistat la timp, dacă pacientul ajunge să urmeze exact tratamentul de care are nevoie conform protocoalelor în vigoare.
Evoluția tehnicilor chirurgicale și a tehnologiei medicale se vede de la an la an, și cu cât se fac mai multe consultații preventive, cu atât mai mult scade riscul de cancer de piele.

Dacă observați apariția unui semn nou pe piele care vă îngrijorează, vă așteptăm cât mai repede la un consult la Dr. Leventer Centre.