Carcinomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele la om, la nivel mondial. Chiar dacă nu pune viața în pericol în aceeași măsură ca melanomul, carcinomul bazocelular este tot o formă agresivă de cancer, care ajunge să mutileze pacientul. La ora actuală, un carcinom bazocelular are șanse de 90% să fie tratat, dacă este diagnosticat la timp.

Carcinomul cutanat se poate ascunde sub orice formă: o pată, o mică leziune sau chiar ca un coș cu un fir de păr crescut. Oricât de fantezist pare, ultimul exemplu este cel care l-a adus pe Ion Meleacă pe masa de operații. Bărbatul și-a purtat cancerul pe față timp de 20 de ani, dintre care jumătate știind ce diagnostic se ascunde în obrazul său. Aspectul de coș cu firul de păr a fost primul semn al unei boli care ucide lent și pe tăcute. În 20 de ani bubița s-a transformat într-o placă mare, sidefie și pe alocuri ulcerată.

Cea mai eficientă metodă de tratament la ora actuală împotriva carcinomului bazocelular este intervenția Mohs, în care chirurgul și dermatopatologul fac echipă împotriva tumorii. Microchirurgia Mohs este o formă de intervenție care presupune excizarea în etape a tumorii și a țesuturilor din jurul ei, până la eliminarea completă a celulelor canceroase.

 Când este recomandată intervenția Mohs?

Intervenția Mohs nu este recomandată pentru toate cazurile de carcinom, ci doar pentru cele care sunt localizate pe zone speciale, precum cele de la nivelul feței, gâtului, decolteului, pe mâini sau pe picioare. Sunt considerate zone speciale pentru că nu permit pierderea de țesut sănătos, necesar atunci când se realizează reconstrucția. Microchirurgia Mohs mai este recomandată și în cazurile în care carcinomul, chiar dacă este localizat într-o zonă ușor accesibilă chirurgiei clasice, precum spatele, este unul vechi, mare și tratat ineficient de mai multe ori.

Intervenția Mohs este realizată de o echipă multidisciplinară

În cazul unei intervenții de tip Mohs, chirurgul dermatolog lucrează în strânsă legătură cu dermatopatologul. Chirurgul îndepărtează leziunea, dar și o margine de siguranță de un milimetru, piesa fiind trimisă la laborator, pentru examinare. Aici, dermatopatologul stabilește dacă mai sunt sau nu prezente celule tumorale și face o hartă a acestora. Dacă mai sunt prezente, procedura se va repeta, se va scoate din nou o mică fâșie de piele doar din zona unde mai sunt încă indicate celule tumorale, conservându-se astfel țesutul sănătos.

Examinarea se realizează în timp real, în sensul că în timpul intervenției chirurgicale, mostrele prelevate sunt trimise la laborator și medicul realizează o analiză microscopică. Timp real în acest context înseamnă câteva zeci de minute, după care, în funcție de rezultatul analizei, dermatologul își încheie misiunea sau o reia pe o nouă mostră.

Tiberiu Tebeică este medic dermatopatolog în cadrul clinicii Dr. Leventer Centre, specializat pe citirea biopsiilor și a mostrelor de piele. Tehnica Mohs a fost adusă în România de către Dr. Mihaela Leventer, iar Tiberiu Tebeică, supra-specializat în dermatopatologie, s-a alăturat echipei coordonată de aceasta în 2013. Medicul descrie partea de laborator din cadrul tehnicii Mohs în felul următor: „mostrei care ajunge în laborator i se realizează o hartă, este desenată, pozată, astfel încât ceea ce vedem la microscop să poată fi identificat pe harta respectivă, care la rândul său se compară cu plaga pacientului. Avem astfel o imagine unică. Astfel, eu pot să determin un punct de pe lama histopatologică exact în plagă și știm unde avem țesut tumoral restant. În a doua etapă a intervenției, medicul chirurg poate să excizeze exact din zona cu tumoră”.

Acest proces se reia în timpul operației, în funcție de cât de extinsă este tumora. Important este primul stagiu, prima excizie, în urma căreia se pot evalua limitele tumorei, iar dacă acestea sunt curate, analiza se oprește la o primă excizie. 

Intervenție Mohs vs. intervenție clasică

Spre deosebire de intervenția clasică, unde la laborator țesutul se procesează în plan vertical în felii de 2-3 mm, analizându-se doar marginile acestora, în cadrul microchirugiei de tip Mohs se excizează în plan orizontal de la bază spre centru, până când analiza dermatopatologică indică lipsa celulelor canceroase.

Pe lângă faptul că intervenția Mohs vede la 360°, ea nu presupune cauterizare, scade cu mult riscul de recidivă, față de intervenția clasică, unde de cele mai multe ori, este necesară și o formă de tratament complementar, precum chimioterapia sau radioterapia, până când medicul poate spune dacă intervenția a fost una cu succes, sau mai sunt prezente celule canceroase.

Cancer de piele diagnosticat la 40 de ani, carcinom bazocelular operat la 50 de ani

Ion Meleacă a fost diagnosticat cu cancer de piele în urmă cu 10 de ani. Totul a pornit de la un fir de păr crescut în piele, pe obrazul stâng, care a început să facă puroi și să devină inestetic. După ce s-a retras infecția, zona a rămas marcată de o roșeață, care în timp s-a extins și a început să provoace prurit, transformându-se într-o pată roșie.

La primul consult medical, în 2008, bărbatul a primit diagnosticul de cancer de piele și a primit un tratament medicamentos, la care a renunțat ulterior din cauza efectelor secundare. Tumora, neprovocând durere sau alt tip de disconfort, a rămas netratată timp de mai bine de 10 ani, timp în care s-a întins din aproape în aproape.

La Leventer Centre, bărbatul a ajuns printr-o recomandare de la un alt spital. Aici i s-a făcut o biopsie, care a confirmat diagnosticul de carcinom bazocelular, într-o formă agresivă, infiltrativă. În cazul unui carcinom bazocelular infiltrativ, pielea din jurul tumorii poate să aibă un aspect normal, dar celulele de carcinom să fie prezente în tegumentul cu aspect normal. În acest caz, biopsia a fost cea care a indicat și cea mai bună formă de tratament, mai exact intervenția microchirurgicală Mohs.   

Tipul de carcinom identificat în cazul lui Ion Meleacă ajunge să pună viața în pericol târziu, dacă rămâne netratat zeci de ani, dar până atunci, crește, sapă în pielea din vecinătate, dar și în profunzime și ajunge să mutileze.     

Anca Stanciu, chirurgul care l-a operat pe Ion Meleacă, este unul din puținii chirurgi dermatologici din România care este acreditat în tehnica Mohs, pe care o pune în practică începând cu anul acesta. Îndrumată de Dr. Mihaela Leventer, dr. Anca Stanciu a absolvit un program de fellowship acreditat de Societatea Americană de Dermato-Chirurgie, fiind astăzi unul din cei trei medici chirurgi acreditați în microchirurgia Mohs din România.  

Dr. Anca Stanciu descrie cazul lui Ion Meleacă astfel: „Pacientul avea o leziune care creștea de aproximativ 20 de ani. Este genul de leziune care inițial poate fi foarte discretă și care cel mai probabil a apărut în urma expunerii îndelungate la soare. Dacă nu este tratată, leziunea crește încet, dar sigur, și ajunge să distrugă pielea, săpând până la țesutul adipos, sau chiar până la os”.

În cazul lui Ion Meleacă, în urma excizării tumorii canceroase, urmează ultima etapă a intervenției, cea a reconstrucției. La câteva zile după intervenție, pacientul va reveni în clinică pentru îndepărtarea firelor de sutură și înlocuirea pansamentului, următorul control fiind indicat peste două luni de la intervenție, când se verifică aspectul estetic al cicatricii. 

În urma intervenției de tip Mohs, rata de recidivă este de sub 0,01%, dacă tumora este tratată de prima dată prin această metodă. Dacă pacientul trece prin mai multe forme de tratament până ajunge la intervenția Mohs, rata de recidivă poate să crească, dar tot este mai mică decât cea a operației clasice. Un pacient cu un carcinom poate dezvolta alte carcinoame cutanate pe alte zone, care nu au legătură cu primul și se datorează unui tegument vulnerabilizat de expunerea la lumină. În continuare, prevenția este cea mai eficientă formă de menținere a sănătății, prin evitarea statului la soare și protecția pielii, dar mai ales prin controlul periodic la medic, mai ales la apariția celei mai mici schimbări la nivelul pielii.

Clinica Dr. Leventer Centre este singura clinică din România acreditată în microchirurgia Mohs, efectuând în medie 300 de intervenții Mohs anual. Pentru anul 2019, specialiștii din cadrul clinicii estimează că vor ajunge să realizeze în jur de 400 de operații Mohs, oferind la mai mulți pacienți șansa de a trăi o viață fără cancer.