De ce să alegi Dr. Leventer Centre

Lider în dermato-chirurgie oncologică

200.000 de pacienți. 60.000 de biopsii, venite inclusiv prin intermediul celor 400 de medici parteneri activi. 12.000 de diagnostice oncologice.

Echipă multidisciplinară

Tumor board format din specialiști în dermatologie, anatomo-patologie, oncologie, chirurgie oncologică și plastică.

Abordare terapeutică 360°

Plan de tratament complet. Intervenții chirurgicale în cancerul cutanat și terapii complementare.

Diagnostic de certitudine

Primul laborator dedicat patologiilor pielii, dotat cu tehnologie de ultimă oră.

Timp de răspuns scurt

Timp de răspuns scurt în cazul în care este necesară biopsia.

Acreditare și training Mohs

Singurul centru din Europa Centrală și de Est acreditat în microchirurgia Mohs și în trainingul medicilor în tehnica Mohs.

Vitiligo - ce este, simptome şi opțiuni de tratament

Vitiligo sau depigmentarea pielii este o boală autoimună (așadar, necontagioasă) cu manifestare dermatologică, ce afectează aproximativ 1% din populație la nivel mondial, indiferent de vârstă, gen sau rasă. Din cei peste 70 de milioane de oameni din întreaga lume diagnosticați cu această afecțiune medicală, 25-30% sunt copii. 

Impactul psihologic al depigmentării pielii poate fi devastator. Afecțiune neînțeleasă, vitiligo poate atrage după sine stigmatizarea, izolarea și comorbidități precum anxietatea și depresia. Majoritatea pacienților spun că viața personală și profesională le-a fost influențată major de boală. 

Ce este vitiligo?

Vitiligo este o afecțiune cronică, manifestată cutanat prin apariția unor pete albe, de dimensiuni și forme variabile. Aceste pete cu aspect de cretă se observă cu predilecție pe față (în jurul buzelor mai ales), pe mâini și pe brațe, dar pot apărea oriunde pe corp – picioare, axile, spate, pliuri, ba chiar și pe mucoase (bucală, nazală, genitală) ori pe retină. Când apare pe scalp sau în zona sprâncenelor și genelor, acesta decolorează în alb și firele de păr. 

Petele de vitiligo evoluează silențios, se extind fără simptome asociate și se ard mai ușor când sunt expuse la soare.  

Care sunt cauzele vitiligo-ului

Cauzele acestei boli nu sunt pe deplin cunoscute, deşi lumea medicală depune eforturi pentru a le elucida. În prezent, sunt acceptate câteva teorii care ar explica mecanismul producerii sale. 

În primul rând, se știe că vitiligo apare atunci când melanocitele (celulele care produc melanina, pigmentul care dă culoare pielii și a părului) sunt distruse sau nu mai funcţionează corect.  

Teoria autoimună presupune că melanocitele nefuncţionale nu mai sunt recunoscute de organism şi atunci, sistemul imun le distruge. În plus, s-a observat că: 

  • persoanele care suferă de boli autoimune precum tiroidita Hashimoto sau care au rude cu vitiligo prezintă un risc crescut de se confrunta cu această boală. 
  • un număr semnificativ de pacienți cu vitiligo prezintă și alte boli autoimune, precum psoriazis, anemie pernicioasă, alopecie areată, diabet de tip 1 sau hipertiroidie. 

Cercetătorii din domeniul medical care au studiat această boală spun că nu trebuie exclus mecanismul genetic, evidenţiat prin prezenţa în ADN-ul pacienţilor a trei gene care pot determina predispoziţia pentru această boală.  

Alte teorii formulate pentru a explica mecanismul patologic prin care se produce vitiligo sunt cea a prezenţei unor defecte în structura melanocitelor, cea a teoriei neurale (în special la formele de vitiligo segmental), cea a stresului oxidativ (nivel scăzut de catalază, o enzimă cu rol antioxidant) şi cea enzimatică (deficit de enzime cu rol în producerea tirozinei, precursorul melaninei).  

Pe cine afectează vitiligo?

Nu există un segment de populație „preferat” de această boală. Ideea că persoanele cu pielea mai închisă la culoare sunt mai predispuse la depigmentarea pielii decât cele cu pielea albă a fost demontată: de fapt, este o chestiune de percepție, vitiligo este mai vizibil pe pielea închisă la culoare. 

Oameni de toate rasele, de toate vârstele – copii, adulți și vârstnici -, femei și bărbați deopotrivă sunt afectați de vitiligo. Boala poate debuta oricând, însă se manifestă cu predilecție până la 20-30 de ani (70-80% din cazuri). 

Factori de risc ce duc la apariția vitiligo

Cercetătorii care au studiat boala au stabilit că prezintă un risc ridicat de a face vitiligo persoanele care: 

  • au mutații genetice predispozante; 
  • au istoric familial cu această afecțiune medicală; 
  • prezintă alte boli autoimune; 
  • au fost expuse vreme îndelungată la substanțe chimice toxice (cum sunt fenolii, prezenți în detergenți). 

În unele cazuri descrise în literatura ştiinţifică medicală sunt menţionate drept catalizatori ai vitiligo și arsurile solare, sarcina sau un stres emoţional puternic.  

Simptomele vitiligo

Vitiligo nu provoacă niciun fel de disconfort fizic. Simptomatologia este restrânsă, limitându-se la: 

  • hipopigmentare cutanată – pete albe, cu formă neregulată; 
  • rar, ușor prurit și inflamație prezente la marginea petelor. 

În timp, petele se pot extinde și pot apărea pete noi în alte zone de pe corp decât cele unde boala s-a manifestat la început. 

Tipuri de vitiligo

Există două tipuri de vitiligo: segmental şi nesegmental. Cel nesegmental este cel mai frecvent, aproximativ 90% din cazuri, și a fost împărțit de medici în subtipuri, în funcție de zona afectată. Explicăm diferența dintre vitiligo segmental şi nesegmental în cele ce urmează. 

Vitiligo segmental 

Este cu manifestare limitată și afectează doar o zonă a corpului sau feței, progresează 1-2 ani şi apoi se poate opri spontan din evoluţie. Reacţionează bine la tratamentele locale, față de forma de vitiligo nesegmental, și au fost raportate inclusiv cazuri în care nu au mai apărut pete noi, după inițierea tratamentului, iar pielea depigmentată și-a recăpătat, în timp, culoarea. 

Vitiligo segmental se întâlneşte la aproximativ 10% dintre pacienţii  și este mai frecvent la cei tineri.  

Vitiligo nesegmental 

Se caracterizează prin pete simetrice, care se dezvoltă mai lent. Apare cel mai des în zonele de piele frecvent expuse la soare (față, gât, mâini), dar se poate manifesta oriunde pe corp. 

În funcție de zona afectată, vorbim despre: 

  • Vitiligo generalizat – se manifestă pe mai multe zone, prin pete de dimensiuni variate. Este cel mai des întâlnit subtip de vitiligo. 
  • Vitiligo acrofacial – petele apar în jurul gurii, al nasului și ochilor, dar și pe degetele de la mâini și de la picioare. 
  • Vitiligo al mucoasei – afectează mucoasa bucală (interiorul gurii) și buzele. 
  • Vitiligo universal – petele albe se extind pe aproape tot corpul. Este cel mai rar subtip. 
  • Vitiligo focal – se manifestă prin câteva pete rare, în zone discrete. Afectează preponderent copiii.  

Ce alte afecțiuni seamănă cu vitiligo?

Depigmentarea pielii este prezentă și în alte afecțiuni dermatologice, nu doar în vitiligo, de aceea, este foarte importantă diagnosticarea corectă. Fără stabilirea cu precizie a afecțiunii, nu poate fi instituit tratamentul țintit. Imediat ce observați pete decolorate pe piele, apelați la expertiza specialiștilor în dermatologie ai clinicii Dr. Leventer Centre pentru un diagnostic de certitudine. 

Iată în ce alte boli apar pete albe pe piele: 

  • Tinea versicolor sau pitiriazis versicolor, o afecțiune cauzată de fungi, duce la decolorarea pielii. Diferența constă în faptul că în vitiligo, petele depigmentate au aceeași textură ca restul pielii, în vreme ce în tinea versicolor, acestea pot fi solzoase și însoțite de prurit. 
  • Pitiriazis alba, o formă de dermatită care afectează cu predilecție copiii și adolescenții, e caracterizată de apariția unor pete roșii și solzoase, care după vindecare, lasă în urmă pete depigmentate. Repigmentarea zonelor afectate se face de la sine, în timp, pielea recăpătându-și culoarea până la vârsta adultă. 
  • Piebaldismul, o boală ereditară rară, este cauzată de absența melanocitelor într-o zonă bine delimitată – de regulă, de-a lungul liniei frontale a părului (în 90% din cazuri, pacienții diagnosticați cu piebaldism prezintă o șuviță de păr alb și o pată decolorată la nivelul frunții). 
  • Albinismul, de asemenea o boală ereditară, este caracterizat prin depigmentarea pielii. În acest caz, depigmentarea este generalizată, pe tot corpul – piele, păr, ochi foarte deschiși la culoare. 

Cum este diagnosticat vitiligo?

Diagnosticul este pus de medicul dermatolog în urma examenului clinic şi a discuţiei amănunţite cu pacientul (anamneza). Când medicul consideră necesar, face, suplimentar, o examinare a petelor cu lampa Wood şi poate recomanda o biopsie de piele. Dacă suspectează alte afecțiuni, poate solicita și efectuarea unor analize de sânge. 

La Dr. Leventer Centre, recomandăm și consultul de endocrinologie când este prezent diagnosticul de vitiligo, având în vedere că în multe cazuri, această boală este asociată cu o tulburare endocrină – tiroidita autoimună Hashimoto, diabetul, hipertiroidia, boala Addison (insuficiența suprarenală) și boala Basedow-Graves (gușă cu hipertiroidism și exoftalmie) au fost descoperite la pacienți cu vitiligo. Specialistul în endocrinologie al clinicii va stabili, după consultație și analize specifice, dacă vitiligo este dublat de o boală autoimună și trebuie conceput un plan terapeutic special, care să includă ambele afecțiuni.  

Tratamentul recomandat în vitiligo

În prezent, tratamentul vizează repigmentarea zonelor afectate de decolorare, dar nu poate stopa extinderea lor și nici apariția unor noi pete albe. Iată ce tipuri de terapii sunt disponibile pentru vitiligo: 

Terapia cu UVB 

Presupune expunerea pacientului la raze ultraviolete de tip B. Se face cu ajutorul aparatelor medicale care emit lumină UVB cu bandă îngustă de 311-312nm și este recomandată persoanelor cu pete extinse. 

Fotochimioterapia prin metoda PUVA 

Această metodă constă în administrarea unui medicament, psoralen (oral sau local), şi apoi a unei doze de radiaţii ultraviolete de tip A (UVA). Psoralenul are rolul de a face pielea mai permeabilă la radiaţii. Fotochimioterapia PUVA este eficientă în peste 50% dintre cazuri, dar are şi efecte secundare precum mâncărimi, dureri şi arsuri similare cu cele de la insolaţie. În plus, poate creşte riscul de cancer de piele. 

Terapia cu laser 

Laserul Excimer sau XTRAC este o opțiune de tratament mai nouă, care folosește tot razele UV. Laserul emite UVB la o lungime de undă de 308 nanometri și este eficient în vitiligo localizat, care ocupă sub 30% din suprafaţa corpului.  

Depigmentarea 

Această variantă de tratament este aleasă când zona afectată reprezintă peste 50% din suprafața corpului. Se aplică local monobenzonă, hidrochinonă sau mechinol pentru decolorarea zonelor de piele neafectate, în așa fel încât să se creeze o uniformizare a culorii pielii. Metoda poate conduce la efecte permanente, însă pielea devine extrem de sensibilă la razele solare.  

Micropigmentarea 

Presupune folosirea unui pigment natural pe petele albe, pentru uniformizarea pielii, și se folosește doar pentru pete de mici dimensiuni. Când persoana se bronzează, apar însă diferențe de culoare.  

Administrare locală de corticosteroizi 

Corticosteroizii sunt compuşi chimici similari cu hormonul cortizol, produs de glandele suprarenale. Aplicaţi local, pe zonele afectate, pe o durată de minimum 3 luni, pot contribui la repigmentarea pielii, mai ales dacă tratamentul local este iniţiat precoce. Corticosteroizii dau cele mai bune rezultate în cazul petelor localizate pe faţă, gât și trunchi.  

Administrarea sistemică de corticosteroizi (prednison) are însă efecte adverse importante, de aceea, nu se consideră a fi un tratament optim pentru vitiligo.  

Administrare locală de imunosupresoare 

Tacrolimus este un compus chimic cu rol de imunosupresie. În cazul bolii vitiligo, se poate folosi ca tratament sub formă de aplicații locale zilnice, contribuind la repigmentarea zonelor afectate, în special în cazul copiilor. Cele mai bune rezultate s-au obținut în asociere cu expunerea la ultraviolete, în cazul petelor faciale.  

Tratament chirurgical 

La acest tip de tratament se poate recurge când petele au mai mult de 6 luni vechime şi nu răspund la alte terapii, iar pacientul este peste 12 ani. Se pot face două tipuri de intervenții: 

  1. Grefe de piele din zone neafectate de vitiligo sunt prelevate și transplantate în zonele decolorate.
  2. Se face transplant de melanocite, prin prelevarea unei porțiuni de piele normal colorată, tratarea ei într-un mediu special pentru a stimula producția de melanocite și apoi transplantarea melanocitelor în zonele afectate de decolorare.

Terapii combinate 

Sunt cazuri în care combinarea terapiilor de mai sus a dat rezultate remarcabile, de aceea, medicii caută să vadă ce funcționează la fiecare pacient și asociază apoi tratamentele. S-a observat că sunt mai eficiente împreună: fototerapia și administrarea de vitamina B, fototerapia și tratamentul chirurgical, administrarea de corticosteroizi combinată cu terapie UVB/ laser Excimer.   

Vitiligo poate fi prevenit?

Vitiligo nu poate fi prevenit, câtă vreme cauzele care îl declanșează nu sunt pe deplin elucidate. Într-o oarecare măsură ajută evitarea factorilor favorizanți descriși mai sus – expunerea la chimicale de tipul fenolilor, evitarea arsurilor solare și a stresului. Și, poate mai important: gestionarea bolilor autoimune, dacă acestea există, prin respectarea tratamentului recomandat de specialist. 

Riscuri și complicații 

Complicațiile sunt date de asocierea vitiligo cu alte afecțiuni autoimune – endocrine sau de altă natură. Acestea pot fi evitate prin respectarea protocolului de diagnostic și tratament recomandat de experții în sănătatea pielii de la Dr. Leventer Centre București: odată stabilit diagnosticul, consultul de dermatologie trebuie urmat de un consult de endocrinologie, iar dacă este constatată prezența unei afecțiuni subiacente de natură endocrinologică, tratamentul va fi adaptat pentru a viza ambele tulburări. 

O complicație mai rară este uveita, o afecțiune inflamatorie a ochiului, care duce la pierderea acuității vizuale. 

În ce privește riscurile implicate de vitiligo, acestea sunt legate în principal de expunerea la soare a zonelor de piele depigmentată – pielea albă se arde extrem de ușor, crescând riscul de apariție a cancerului de piele. De aceea, este ferm recomandat pacienților cu vitiligo să evite să facă plajă și să folosească o cremă cu factor de protecție foarte ridicat de fiecare dată când ies din casă, indiferent de anotimp. 

Dacă prezinți pete albe pe piele, adresează-te fără întârizere experților pentru a afla ce se ascunde în spatele acestor manifestări. Echipa de specialiști a clinicii Dr. Leventer Centre București, lider în dermatologie, va stabili diagnosticul de certitudine și va alege pentru tine cea mai eficientă rută de tratament. La Dr. Leventer Centre poți beneficia inclusiv de expertiza unui endocrinolog. Programează-te pentru o consultație. 

Cele mai frecvente întrebări despre vitiligo

Este vitiligo dureros?

Nu, vitiligo nu este o afecțiune dureroasă. Fizic, nu prezintă niciun disconfort. Durerea apare pe zonele decolorate numai dacă te expui la soare fără protecție UV și se arde pielea.

La ce vârstă apare vitiligo?

Vitiligo se declanșează cu predilecție înainte de 20-30 de ani, dar poate apărea și mai târziu.

Vitiligo se dezvoltă odată cu înaintarea în vârstă?

Da, în timp, petele inițiale se extind și pot apărea pete depigmentate noi, în alte regiuni ale corpului. 

Cât de rar este vitiligo?

Aproximativ 1% din populația globului este diagnosticată cu vitiligo – peste 70 de milioane. 25-30% din pacienții cu vitiligo sunt copii. 

Părerile pacienților noștri

Cere o programare in Centrul Dr. Leventer Victoriei sau Baneasa

Specialiștii tăi în sănătatea pielii

0374 415 744 Programare online