Dacă degetele ți se albesc brusc la frig, apoi se învinețesc și se înroșesc când te încălzești, este posibil să ai sindromul Raynaud, numit și fenomenul Raynaud. Episoadele sunt mai dese iarna și pot aduce amorțeală, furnicături sau durere.
De cele mai multe ori, fenomenul Raynaud este o reacție exagerată a vaselor mici de sânge, fără o altă boală în spate. Uneori însă poate fi unul dintre primele semne ale unei boli autoimune, precum sclerodermia, așa că e bine să știi când să ceri un consult.
Pe scurt:
- Ce este: vasele mici din degete se contractă excesiv la frig sau la stres, iar pielea devine de obicei albă, apoi vânătă și, la reîncălzire, roșie.
- Forma primară: este cea mai frecventă, apare de obicei la tineri și nu este legată de o altă boală.
- Forma secundară: este legată de o altă afecțiune, precum sclerodermia sau lupusul, și începe de regulă mai târziu.
- Când mergi la medic: dacă apar răni pe degete, dacă simptomele sunt pe o singură parte sau dacă au început după 30 de ani.
Ce este fenomenul Raynaud și cum arată un episod
În fenomenul Raynaud, vasele mici de sânge de la mâini și de la picioare fac spasme la frig sau la stres, iar circulația spre vârful degetelor scade temporar. Sunt afectate mai ales degetele, dar uneori și urechile, nasul sau buzele.
Un episod tipic are trei faze, deși nu apar mereu toate:
- alb – degetele devin palide, reci și amorțite;
- vânăt – pielea capătă o nuanță albăstruie, din cauza lipsei de oxigen;
- roșu – la reîncălzire, degetele pot pulsa, furnica sau se pot umfla.
Un episod poate dura de la câteva minute la câteva ore. Pe pielea închisă la culoare, aceste schimbări se văd mai greu, așa că amorțeala și durerea pot fi principalele semne.
Raynaud primar sau secundar: de ce contează diferența
Forma primară, numită și boala Raynaud, este cea mai frecventă și nu este legată de o altă afecțiune. Afectează mai ales femeile și începe de regulă între 15 și 30 de ani.
Forma secundară este legată de o altă boală, de medicamente sau de factori externi și poate fi mai serioasă. Printre cauze se numără unele boli autoimune ale țesutului conjunctiv, precum sclerodermia, lupusul sau artrita reumatoidă, dar și anumite boli ale vaselor de sânge.
În sclerodermie, schimbările de culoare ale degetelor sunt adesea printre primele semne, alături de umflarea și rigiditatea lor, iar în lupus fenomenul Raynaud apare printre manifestările posibile. Totuși, nu toate persoanele cu fenomen Raynaud au sclerodermie.
Fenomenul Raynaud este uneori confundat cu alergia la frig, care se manifestă diferit:
| Raynaud primar | Raynaud secundar | Alergia la frig | |
|---|---|---|---|
| Ce se întâmplă | Spasm al vaselor mici, fără o boală în spate | Spasm cauzat de o boală, de medicamente sau de vibrații | Reacție a pielii la frig, ca o urticarie |
| Cum arată | Degete albe, vinete, apoi roșii, de obicei la ambele mâini | Aceleași schimbări, uneori pe o singură parte și cu răni pe degete | Umflături roșii, cu mâncărime, pe pielea expusă |
| Când începe | De obicei între 15 și 30 de ani | De regulă în jurul vârstei de 40 de ani | Mai des la femeile tinere |
| Ce recomandă medicul | Consult și protecție la frig | Capilaroscopie, analize și evaluarea bolii de bază | Consult dermatologic, uneori cu testul cubului de gheață |
Ce declanșează episoadele și ce te ajută iarna
Factori declanșatori
- frigul și schimbările bruște de temperatură;
- stresul și emoțiile puternice;
- folosirea îndelungată a uneltelor care vibrează;
- fumatul, care îngustează vasele de sânge;
- unele medicamente, de exemplu betablocantele, anumite tratamente pentru migrenă sau pentru ADHD și unele produse pentru răceală.
Ce te ajută
Majoritatea persoanelor cu fenomen Raynaud își pot ține simptomele sub control dacă evită frigul. Ține-ți cald tot corpul, mai ales mâinile, picioarele și capul.
- poartă mănuși cu un singur deget, care țin mai cald decât cele obișnuite, și îmbracă-te în straturi;
- renunță la fumat;
- fă mișcare regulat, pentru circulație, și încearcă tehnici de relaxare;
- în timpul unui episod, intră într-un loc cald și încălzește degetele cu apă caldă, nu fierbinte.
Semnele de alarmă: când mergi la medic
Programează un consult dacă:
- apar răni sau ulcerații pe vârful degetelor;
- episoadele afectează doar o parte a corpului;
- simptomele au apărut prima dată după vârsta de 30 de ani;
- ai și dureri articulare, erupții pe piele sau slăbiciune musculară;
- degetele sunt umflate și rigide sau pielea de pe mâini se îngroașă;
- episoadele sunt tot mai dese și mai intense;
- un copil sub 12 ani are astfel de episoade.
Atenție · Cere ajutor medical în aceeași zi dacă
- o criză nu trece nici după ce te-ai încălzit, iar degetul rămâne alb sau vânăt și foarte dureros;
- apare o rană infectată sau o zonă neagră pe vârful unui deget – în cazuri rare, un vas de sânge blocat complet poate distruge țesutul;
- nu mai poți folosi normal mâna sau piciorul afectat.
Ce investigații poate recomanda medicul
Pentru a deosebi forma primară de cea secundară, medicul poate recomanda capilaroscopia periunghială – examinarea capilarelor de la baza unghiei – și analize pentru anticorpii antinucleari (ANA) și pentru inflamație (VSH).
Evaluarea poate începe la medicul de familie sau cu un consult dermatologic, în care medicul examinează pielea, unghiile și degetele. Forma secundară se investighează de obicei împreună cu un reumatolog, mai ales când se suspectează o boală autoimună. O evaluare cardiologică poate fi utilă în anumite situații, de exemplu când medicul suspectează o problemă a vaselor de sânge.
Ce nu trebuie să faci
- Nu încălzi degetele amorțite cu apă fierbinte sau lângă sobă: nu simt bine căldura și se pot arde.
- Nu întrerupe singur un tratament prescris, chiar dacă bănuiești că îți declanșează episoadele; discută mai întâi cu medicul.
- Nu ignora o rană mică pe vârful degetului și nu încerca să o tratezi singur acasă.
De reținut: în majoritatea cazurilor, degetele care se albesc la frig semnalează o reacție neplăcută, dar fără gravitate, a vaselor de sânge, pe care o poți ține sub control cu haine groase și mănuși. Rănile pe degete, simptomele pe o singură parte sau debutul după 30 de ani sunt însă motive de consult.
Întrebări frecvente
Este periculos sindromul Raynaud?
Forma primară este neplăcută, dar de regulă nu lasă urme. Forma secundară poate fi mai serioasă, pentru că, în cazuri rare, pe vârful degetelor pot apărea răni greu de vindecat. De aceea, primele episoade apărute după 30 de ani sau orice rană pe deget trebuie evaluate de medic.
Care este diferența dintre sindromul Raynaud și alergia la frig?
În sindromul Raynaud, vasele de sânge din degete se contractă, iar degetele se albesc, se învinețesc și apoi se înroșesc. În alergia la frig, pe pielea expusă apar umflături roșii care dau mâncărime, ca într-o urticarie. Cele două se pot confunda, dar se investighează diferit, iar un consult dermatologic poate lămuri despre ce este vorba.
Ce este capilaroscopia și doare?
Capilaroscopia periunghială este examinarea vaselor foarte mici de la baza unghiei, cu un aparat care mărește imaginea. Este o investigație neinvazivă, care nu doare. Rezultatul îl ajută pe medic să deosebească forma primară de cea secundară.
La ce medic merg dacă mi se albesc degetele la frig?
Poți începe cu medicul de familie sau cu un consult dermatologic, în care medicul examinează pielea, unghiile și degetele. În funcție de rezultat, te poate îndruma la reumatolog, care investighează de obicei forma secundară, iar în anumite situații îți poate recomanda și o evaluare cardiologică.
Concluzie
Sindromul Raynaud nu ascunde, de obicei, o altă boală, iar hainele calde, mănușile și renunțarea la fumat pot preveni multe episoade. Când apare după 30 de ani, pe o singură parte sau cu răni pe degete, poate semnala o afecțiune care merită diagnosticată din timp.
La Dr. Leventer Centre, dermatologul îți evaluează pielea, unghiile și degetele, îți spune dacă ai nevoie de investigații suplimentare sau de un consult la reumatolog, iar, dacă medicul o recomandă, evaluarea cardiologică se poate face în aceeași clinică. Programează o consultație dacă episoadele îți afectează viața de zi cu zi sau dacă observi unul dintre semnele de alarmă.
Întreabă la consultație
- Episoadele mele arată ca o formă primară sau secundară de Raynaud?
- Am nevoie de capilaroscopie sau de analize pentru anticorpi?
- Poate vreunul dintre medicamentele pe care le iau să îmi declanșeze episoadele?
- Este cazul să fac și o evaluare cardiologică sau un consult la reumatolog?
Programare
Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.
Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.
Bibliografie
- NHS. Raynaud’s. National Health Service (Marea Britanie), consultat în octombrie 2026. nhs.uk
- NHS. Causes of Raynaud’s. National Health Service (Marea Britanie), consultat în octombrie 2026. nhs.uk
- Mayo Clinic. Raynaud’s disease – Symptoms and causes. Consultat în octombrie 2026. mayoclinic.org
- Cleveland Clinic. Raynaud’s syndrome. Consultat în octombrie 2026. my.clevelandclinic.org
- DermNet. Raynaud phenomenon. Consultat în octombrie 2026. dermnetnz.org
- MedlinePlus (U.S. National Library of Medicine). Raynaud phenomenon. Consultat în octombrie 2026. medlineplus.gov
- Johns Hopkins Medicine. Scleroderma symptoms. Consultat în octombrie 2026. hopkinsmedicine.org
- American Academy of Dermatology. Scleroderma: signs and symptoms. Consultat în octombrie 2026. aad.org