Dr. Mihaela Leventer: Pacientul și doctorul

Top

Relatia pacientului cu doctorul este una de descoperire reciproca. „E amabil doctorul? E atent la ce ii spui? Are rabdare cu tine? Te intelege?”, se intreaba pacientul. „Are o problema reala sau doar una inchipuita? Accepta tratamentul sau te ia cu ce a citit pe Google? Intelege oare ceva din ceea ce-i spun?”, se intreaba doctorul.

Adevarul este ca pentru unele afectiuni se poate stabili un diagnostic fulger, insa doctorul curant este obligat sa asculte pana la capat aceeasi poveste pe care o cunoaste in amanunt. Alteori, un detaliu aparent neinsemnat te pune pe ganduri si te obliga la un diagnostic diferential. Pacientii vin cu dosare de analize si cu notite pe care le cred importante, iar tu, medic cu experienta, stii intr-o secunda despre ce e vorba si ce trebuie sa faci, ori dimpotriva, nu gasesti raspunsuri la problemele pe care ti le pui rasfoind dosarele. Pacientul vrea un medic care sa-l trateze pe el ca individ, cu toate particularitatile lui. Adica vrea la pachet un medic bun si un psihoterapeut de exceptie. Doctorul se bazeaza insa pe protocoale si ghiduri de lucru, pe care trebuie sa le aplice intocmai pe toti pacientii aflati in aceeasi situatie. Nu ai voie sa incerci, nu ai voie sa testezi, nu ai voie sa uiti ceva sau sa gresesti.

Recent, mi-a calcat pragul cabinetului o pacienta pe care am vazut-o de multe ori in rastimp de doisprezece ani. Avea aceeasi problema. De fiecare data a venit si nu s-a mai intors cu analizele pe care i le-am recomandat. O data la doi ani imi punea aceleasi intrebari si niciodata nu a urmat retetele recomandate, de teama unor efecte secundare. In schimb, a cercetat temeinic Internetul, si-a facut la cerere un tom de analize fara tinta precisa si a urmat tratamentele miraculoase recomandate de aceleasi surse dubioase de informare, fara studii si dovezi stiintifice legitime. Constat cu amaraciune si mirare ca unii pacienti sunt mai interesati de tot ce are iz de „miracol” si sunt dispusi sa incerce pe pielea lor diverse leacuri fara noima. Credulitatea si sperantele naive le sunt rasplatite cu abile tehnici de vanzare si politici de marketing.

Acest sindrom poarta un nume: lipsa aderentei la tratamentul prescris. E ca si cum mecanicul auto ti-ar spune ca trebuie inlocuite placutele de frana, iar tu ai decide sa torni un aditiv parfumat in lichidul de parbriz.

De cele mai multe ori, pacientul are nevoie de ajutor medical pentru ca are o suferinta reala, uneori misterioasa, nediagnosticata inca, ori evidenta si care trebuie neaparat corectata. Datoria profesionala a doctorului este sa asculte, sa inteleaga, sa explice si sa rezolve problema cu maxim de eficienta. Relatia dintre pacient si medic ar trebui sa fie in mod ideal una de respect reciproc si mai ales de incredere, sfatul doctorului curant trebuind sa fie urmat cu sfintenie, iar legatura, pastrata si cultivata de ambele parti. Medicul trebuie sa trateze starea de boala a pacientului cu calm, cu intelegere, cu stiinta si cu bunavointa, prestand un act medical corect cu un rezultat predictibil bun.

De-a lungul carierei, medicii salveaza numeroase vieti si imbunatatesc prin tratament calitatea vietii, ajutand pacientii sa depaseasca starea de boala. Nu ni se iarta esecul, desi medicina nu e o stiinta exacta si statistic, esecul este posibil oriunde, oricui, in orice sistem de sanatate, oricat de performant ar fi. Stresul si nervozitatea cresc rapid in momentele de tensiune, iar medicul, supus in permanenta acestui program de lucru, isi formeaza o reactie de autoaparare in fata acestor presiuni emotionale. Stilul flegmatic, persiflator sau dur, daca nu vine dintr-o proasta educatie a doctorului, probabil ca are ca explicatie aceasta confruntare permanenta cu riscul.

Decat un medic care ezita, mai bine unul calculat si temerar. Dar este medicul un fel de Dumnezeu? Raspunsul este categoric Nu.

Am scris aceste randuri cu gandul la miile de doctori care-si fac treaba cu profesionalism si de care nu auziti decat atunci cand aveti nevoie de ei. Pe de alta parte, aflam zilnic de cate un caz de doctor acuzat de malpraxis, mediatizat, judecat si condamnat rapid de catre o presa ahtiata de scandal. Fara probe, doar dupa aparente, medicul este asasinat mediatic fara sa aflam exact daca invinuirea este justificata sau nu. In goana dupa stirea senzationala care vinde astazi, se arunca vorbe calomniatoare care nu pot fi rapid sanctionate, iar maine adevarul nu mai intereseaza pe nimeni. Nu mai conteaza daca cel acuzat a fost cu adevarat vinovat sau nu, conteaza doar zarva creata.

Cred ca aici trebuie cautata una dintre explicatiile fenomenului lipsei de incredere in serviciile medicale, o imagine nedreapta si profund daunatoare, care face rau in primul rand pacientului si abia apoi doctorului. Ca lucrurile sa revina pe fagasul normal si atmosfera sa se imbunatateasca, este nevoie sa recladim respectul si increderea intre cele doua tabere care acum din pacate se plaseaza pe pozitii opuse.

Sursa: Revista Tango

Laserul si hemangioamele la copil

Top

Fiecare parinte isi doreste un copil frumos si sanatos, laserul și hemangioamele la copil sunt subiecte despre care vorbește Dr. Gabriela Dodan. De aceea, orice leziune prezenta pe pielea copilului, fie o pata rosie sau o alunita, atrage atentia mai usor decat un simptom al unei afectiuni interne si stimuleaza parintii sa solicite din timp un consult de specialitate.

Pete rosii, mai ales la nivelul capului si gatului
Initial, hemangioamele se pot prezenta sub forma unor pete rosii discrete sau a unor vase foarte fine grupate, putand fi foarte usor confundate cu o iritatie sau o alergie cutanata, apoi incep sa creasca si sa devina mai proeminente, uneori atingand dimensiuni foarte mari. Perioada de crestere mai rapida se intinde pana pe la 4-6 luni, apoi proliferarea incetineste pana la varsta de 1 an, urmand o involutie lenta pana la varsta de 7-9 ani. Totusi, aproximativ 25% dintre cazurile de hemangiom persista si dupa aceasta varsta. Localizarea de electie este la nivelul capului si gatului, dar se pot intalni oriunde pe trunchi. Sunt mai frecvente la fete decat la baieti intr-o proportie de 3 la 1.

Cand trebuie consultat medicul
Aceste tumori vasculare nu provoaca in general complicatii medicale, insa localizarea lor are un rol important. Cazurile cele mai grave sunt cele in care prezenta leziunilor la nivelul fetei afecteaza functii importante cum ar fi vederea, respiratia, auzul si alimentatia. In aceste situatii, parintii trebuie sa solicite imediat un consult de specialitate pentru a se stabili un tratament adecvat. Alte manifestari care constituie o urgenta sunt ulceratia, sangerarea sau cresterea foarte rapida in dimensiuni. Exista si cazuri in care hemangioamele pot fi prezente atat la nivel cutanat, cat si extracutanat, cu afectarea organelor interne. De obicei, afectarea interna este mai frecventa cand pe piele sunt mai mult de 10 hemangioame, situatie in care se recomanda o investigatie de tip RMN.

Tratament medicamentos, chirurgical sau cu laser
Tratamentul se stabileste de medic pentru fiecare caz in parte si poate fi medicamentos, chirurgical sau cu laser. Medicatia poate fi locala sau sistemica, sub supraveghere medicala continua. Tratamentul chirurgical se prefera mai ales pentru corectia aspectului cutanat dupa regresia hemangiomului, ce poate lasa in urma lui o cicatrice sau un exces de piele, dar poate fi aplicat si situatiilor cu sangerare importanta si desfigurare cosmetica.

„Pata de vin” sau „sarutul ingerului”
O alta leziune vasculara benigna frecvent intalnita este malfomatia capilara, cunoscuta sub denumirile de „port-wine stain”, „pata de vin de Porto”, „pata de somon”, nevus flammeus sau „sarutul ingerului”. Se prezinta sub forma unei pete plane rosii-vinetii, cu margini bine definite, localizata mai des pe fata, dar si pe trunchi sau membre. De obicei, este localizata pe o singura parte a fetei, afectand pleoapa, obrazul si nasul, si mai rar pe ambele parti. Exista si situatii in care pata este asezata pe centrul fetei, intre sprancene, pe varful nasului sau pe buze, situatie in care leziunea dispare de obicei la varsta de 1-3 ani. In afectarile faciale unilaterale sau de trunchi, leziunile nu dispar fara tratament, ba chiar se pot accentua odata cu inaintarea in varsta. Astfel, pe pata vasculara se pot dezvolta noduli vinetii, iar daca leziunea se intinde pe buza si gingii, in timp, aceste regiuni se hipertrofiaza si pot da asimetrie fetei.

Laserul, intervenție non-invazivă sigură
Pentru ambele tipuri deleziuni vasculare, laserul reprezintă un tratament non-invaziv sigur. Aparatul Pulsed Dye Laser folosit in Centrul Dr. Leventer este ultraperformant si poate fi aplicat pe leziunile superficiale si profunde, indiferent de localizarea pe fata sau trunchi, atat pentru copiii cu varsta peste 2 saptamani, cat si pentru adulti. Laserul Dye a fost imbunatatit ca tehnologie, fiind conceput special pentru leziuni vasculare, astfe incat pielea sa nu sufere si sa nu isi schimbe textura si culoarea naturala. Tratamentul laser se bazeaza pe absorbtia luminii doar de cromoforul rosu, adica de oxihemoglobina din sange, si este cunoscut sub numele de terapie bazata pe fototermoliza selectiva. Vasele de sange sunt inchise din aproape in aproape, prin sedinte repetate la interval de 3-4 saptamani, pana la vindecarea completa. Riscurile minime si aspectul normal al pielii dupa efectuarea tratamentului il fac abordarea optima in terapia diverselor anomalii vasculare.

TREBUIE SA STII!
Chiar daca aceste tipuri de leziuni vasculare sunt benigne, atunci cand apar la nivelul fetei au un impact psihologic important, cu un risc de stigmatizare pe viitor, ce ar putea fi o problema atat pentru copii, cat si pentru parinti. Laserul si hemangioamele la copil sunt subiecte de dezbătut cu medicul specialist.

Sursa: Doctorul meu

Dupa 20 de ani, alunitele noi sunt suspecte

Top

Autor: Mihaela Leventer

Medicul dermatolog Mihaela Leventer ne vorbeste despre cum ne ferim de arsurile solare care se pot transforma in cancere de piele, despre alunitele rupte, dar si despre cum ne bronzam sanatos.

Click! Sanatate: Cum ne ingrijim pielea pentru expunerea la soare?

Dr. Mihaela Leventer: Este mai bine sa limitam expunerea la soare doar la perioada de concediu, pentru ca obtinerea bronzului se face treptat, fara excese. Fotoprotectia cu creme si utilizarea unor produse emoliente pentru intretinerea suprafetei cutanate sunt gesturile cele mai firesti pentru pastrarea aspectului tanar si pentru mentinerea sanatatii pielii.

Click! Sanatate: „Pe vremuri nu erau atatea creme. Ma ardea soarele la camp, dar n-am patit nimic!“. Înca mai auzim asemenea replici in jur, cand vine vorba despre lotiunile cu factor de protectie solara…

Dr. Mihaela Leventer: Este total gresit! Cele mai multe carcinoame cutanate, cancerele de piele produse de lumina, apar mai ales la cei care au lucrat la camp sau in constructii. Anual, in Romania avem peste 40.000 de cazuri noi de carcinoame care apar pe zonele de piele expusa, adica pe fata, scalp, maini, decolteu, spate. Din pacate, acesti oameni nu au avut de ales si au lucrat fara sa stie ca arsura solara le poate face rau. Daca va uitati la ceafa agricultorului care a lucrat o viata la camp o sa observati o piele brazdata de santuri adanci, de riduri de fotoimbatranire prematura, o piele ingrosata, inrosita si patata. Pe langa riscul carcinoamelor cutanate, aceste modificari ale pielii sunt date de expunerea cronica la lumina.

Click! Sanatate: De ce e important sa evitam statul la soare in perioada orelor de varf?

Dr. Mihaela Leventer: La orele amiezii, caldura este maxima, lumina arde, razele soarelui cazand perpendicular pe suprafetele inconjuratoare.

Lumina este reflectata si intesificata de luciul apei, de iarba, nisip sau alte suprafete. Orele amiezii sunt cel mai greu de suportat de piele, atunci ne ardem cel mai intens. Trebuie sa stiti ca o ora de stat la plaja, la orele diminetii, face cat 15 minute la orele amiezii.

Click! Sanatate: Ce inseamna factor de protectie solara si cum stim ce lotiune alegem in functie de piele?

Dr. Mihaela Leventer: Factorul de protectie solara FPS sau SPF, dupa traducerea in engleza, reprezinta timpul necesar aparitiei arsurii pe piele in functie de valoarea expunerii. Astfel, daca utilizam o crema cu FPS 30 inseamna ca va dura de 30 de ori mai mult pana la aparitia arsurii, decat in lipsa protectiei. Practic, crema de protectie ne ofera o perioada mai lunga de toleranta a expunerii la lumina pana sa ne ardem, cu conditia ca produsul cosmetic sa fie aplicat corect. Atunci cand alegem o lotiune de protectie antisolara trebuie sa tinem cont de culoarea pielii, de zona de piele expusa, spre exemplu pielea groasa a spatelui rezista mai bine. De asemenea, sa tinem cont de varsta, pentru ca persoanele cu piele imbatranita sunt mai vulnerabile.

Click! Sanatate: În zilele caniculare si nu numai, ce reguli trebuie urmate pentru ca un copil mic sa fie protejat de efectele negative ale radiatiilor UV?

Dr. Mihaela Leventer: Copiii sunt si ei foarte vulnerabili pentru ca nu au sistemul de aparare bine dezvoltat. Arsura solara la varste mici creste considerabil riscul de cancer cutanat la varsta matura. Copiii au nevoie de aplicarea consecventa a cremelor de fotoprotectie de mai multe ori in perioada expunerii, pentru ca se joaca, transpira, se sterg, intra in apa si deterioreaza cu usurinta filmul protector. In plus au nevoie de fotoprotectie mecanica: palarie, costum de baie cu fibra protectoare UV, hainute din acelasi material, umbrela, ochelari de soare. Desigur, cel mai simplu este ca parintii sa evite orele de pranz, intre 11.00 – 16.00 si sa stea la umbra. Canicula inseamna caldura si sa nu uitam ca micutii se pot deshidrata usor, deci au nevoie de apa, ceai, suc.

Click! Sanatate: Iaurtul si branza sunt inca folosite pentru calmarea arsurilor solare. Sunt eficiente sau putem face mai mult rau pielii decat bine?

Dr. Mihaela Leventer: Iaurtul calmeaza senzatia de arsura, dar poate suprainfecta suprafata pielii care este basicata. Cel mai simplu remediu este dusul la temperatura camerei, aplicarea locala de alcool medicinal sau de apa cu otet, o aspirina si senzatia de arsura solara se amelioreaza rapid.

Click! Sanatate: Cum ne putem bronza sanatos? Multe persoane cred ca daca aplica uleiuri, cum e cel de shea sau de masline, pot accelera bronzul. La ce riscuri se expun acestea?

Dr. Mihaela Leventer: Solutiile acceleratoare de bronz ajuta pielea sa treaca de inrosire la mult ravnita culoare aramie. Bronzul dobandit treptat, dupa expuneri repetate si de scurta durata, este considerat cel mai putin nociv pentru piele. Bronzul brusc, obtinut prin arsura solara, este cel mai periculos. Aplicarea de uleiuri naturale pe piele creste rezistenta tegumentului la expunere, dar ocluzeaza porii si favorizeaza foliculita.

Click! Sanatate: Ce afectiuni ale pielii sunt mai des intalnite in sezonul estival?

Dr. Mihaela Leventer: În sezonul estival ne confruntam adesea cu eruptii produse de lumina, de exemplu urticaria solara, foliculita, eczema de contact la plante, ca fitofotodermatoza la iarba, sau eruptia la contactul pielii cu meduze, se accentueaza acneea si persoanele cu boli fotoinduse prezinta agravari ale afectiunii. Dintre fotodermatoze amintesc lupusul eritematos, porfiria, eritemul pelagroid.

Click! Sanatate: Care sunt primele semne ale cancerului de piele?

Dr. Mihaela Leventer: Trebuie sa stiti ca exista un soi de cancere cutanate numite carcinoame bazocelulare, care sunt cele mai frecvente cancere produse de lumina. Ele arata de multe ori ca niste bubite mici, asemanatoare cosurilor care cresc treptat in dimensiune, uneori ulcereaza si fac cojite maronii extrem de fragile. Un alt tip de cancere sunt carcinoamele spinocelulare care se afla adesea pe maini, scalp sau buze. Acestea arata ca niste zone de piele roz, aspre la pipait, acoperite de cojite albicioase, de multe ori ulcerate. Orice leziune noua care nu se vindeca intr-o luna, de exemplu, trebuie aratata dermatologului, pentru ca este suspecta. Alunitele active pot degenera in melanom, cancer de piele foarte grav, care poate fi descoperit usor si tratat in formele incipiente, daca pacientul isi controleaza pielea regulat.

Click! Sanatate: Alunitele care apar de la an la an in urma expunerii la soare indica risc de cancer de piele?

Dr. Mihaela Leventer: Persoanele cu multe alunite au un risc sporit de a face melanom. Se considera ca alunitele apar in mod firesc pana la varsta adolescentei, dupa 20 de ani alunitele noi sunt suspecte si trebuie verificate prin dermatoscopie. Persoanele care au avut in familie melanom malign intra intr-o categorie de risc crescut si necesita o supraveghere mai atenta.

Click! Sanatate: Cum putem recunoaste alunitele cu risc de cancer de cele normale?

Dr. Mihaela Leventer: Alunitele care au un risc mai mare sunt cele asimetrice, cu margini neregulate, de culoare neomogena, de la maro deschis, rosiatic, la negru, cu diametru de peste 5 mm si care evolueaza in forma si marime.

Click! Sanatate: Cat adevar exista in mitul care spune ca daca iti rupi o alunita poti face cancer? Cand este necesara indepartarea lor?

Dr. Mihaela Leventer: Am vazut melanoame dezvoltate pe zone frecate sau ranite frecvent, dar nu este o conditie pentru dezvoltarea unui melanom. O alunita taiata, zdrobita, traumatizata este mai bine sa fie indepartata chirurgical si analizata la laborator, pentru ca nu putem stii cum va decurge procesul de vindecare. Din fericire, transformarea nu este instantanee, ci sunt necesare multe saptamani, luni, pentru ca un nev displazic sa evolueze spre melanom.

Zonele cu cicatrizare dificilă

Top

Zonele cu cicatrizare dificilă. Abstract

Cicatricile vicioase rezultate în urma proceselor de reparare cutanată asociate injuriilor sau intevențiilor chirurgicale pot aduce prejudicii funcționale, estetice, psihologice, economice. Progrese importante au fost realizate de-a lungul ultimilor ani cu privire la înțelegerea diferențelor dintre tipurile de vindecare normală și anormală, la identificarea unor factori predispozanți la obținerea unor cicatrici patologice, la particularitățile anatomice, histopatologice și fiziopatologice ale unor segmente cutanate corporale. Rămân totuși numeroase întrebări fără răspuns și este nevoie de noi studii care să ne ajute să apreciem cu acuratețe riscul individual de a dezvolta un țesut cicatricial vicios, precum și de a influența terapeutic procesul de vindecare la acești pacienți cu scopul inducerii unui mecanism cât mai asemănător regenerării tisulare complete. În continuare vom sintetiza câteva dintre cele mai importante descoperiri cu privire la vindecarea și cicatrizarea cutanate vicioase, particularități ce stau la baza evaluării clinice și terapeutice corecte. Citește în continuare pentru a afla mai multe detalii despre zonele cu cicatrizare dificilă.

Introducere

Cicatricea reprezintă țesutul fibrozat rezultat în urma proceselor de vindecare ce acționează în contextul unei injurii sau al unui procedeu chirurgical. Procesul reparativ cutanat este unul complex ce implică atât formarea unei cicatrici in țesutul conjunctiv, cât și regenerare epitelială. În viața fetală,țesutul afectat se vindecă doar prin mecanism de regenerare, fără niciun fel de fibroză. Au fost descrise specii de vertebrate care își păstrează capacitatea de regenerare completă și în viața adultă, și chiar și la om, în situații speciale, unele organe alcătuite din populații celulare stabile se vindecă prin regenerare (ex. ficat). Procesul de vindecare constă din succesiunea mai multor faze fiziopatologice, iar obținerea unei cicatrici optime depinde în special de gradul de lezare tisulară, fiind condiționată de interacțiunile intercelulare, dintre celule și matricea extracelulară, precum și de profilul infiltratului inflamator.

Procesul normal de vindecare cutanată

Fazele procesului de cicatrizare normală sunt: (1) faza inflamatorie, (2) faza de granulație sau proliferativă și (3) faza de remodelare, fiind precedate de hemostază.

În faza inflamatorie care durează 1-2 zile, zona lezată este populată de o varietate de celule cum sunt neutrofilele, trombocitele, macrofagele și monocitele care promovează eliberarea de substanțe de tip transforming growth factor beta 1 (TGF beta1), epidermal growth factor (EGF), platelet derived growth factor (PDGF), complement, factori de coagulare și alte proteine. Rolul principal al acestei etape este de a forma și apoi a menține un mediu favorabil sintezei de colagen. În subsidiar inflamația este importantă și pentru contenția la locul injuriei inițiale a unor posibile microorganisme sau a unor corpi străini cu potențial de diseminare. Faza a doua, a formării țesutului de granulație, cu durată de 3-7 zile, este în principal o fază de neovascularizație, în care, sub influența factorilor de creștere vasculari de tip vascular endothelial growth factor (VEGF) este stimulată formarea unei rețele de capilare ce va susține fluxul de sânge la nivelul focarului lezional. Totodată, sunt create condițiile propice pentru proliferarea fibroblastelor care, începând cu a doua săptămână, vor produce colagenul, adică materialul de suport al cicatricii finale. Acesta este depozitat sub formă de fibre colagene orientate orizontal, paralele cu epidermul, realizând o structură conjunctivă irigată de vase sangvine cu orientare verticală. În faza a treia, de reorganizare sau remodelare, fibrele de colagen se rearanjează într-o manieră mai ordonată și matricea extracelulară în exces va fi degradată, ceea ce în final va determina maturarea cicatricii, așa încât aceasta va putea suporta o tensiune de maxim 80% din cea a tegumentului nelezat. Această etapa este importantă în primele trei săptămâni, dar se continuă la un nivel mai scăzut până la un an. Tot în această etapă are loc și o contractare fiziologică a cicatricii.

Aspect histopatologic de cicatrice normală postoperatorie

Aspectul cicatricilor depinde de numeroși factori, printre care: cauza injuriei, integritatea mecanismelor de vindecare ale organismului, dimensiunea și profunzimea leziunii, cantitatea și calitatea vascularizației, grosimea, culoarea pielii, vârsta. Sistemul imun, prin modularea unui proces inflamator adecvat, joacă, de asemenea, un rol central în controlul reparației tisulare. Influența inflamației asupra calității vindecării este susținută de modelele animale cu capacitate completă de regenerare anatomică și funcțională în lipsa răspunsului inflamator, cât și de observțiile raportate la om cu privire la relația invers proporțională dintre gradul inflamației și calitatea vindecării și a cicatricii obținute. Ideal, procesul de vindecare s-ar încheia cu refacerea completă morfologică și funcțională a tegumentului. Cicatricile vicioase reprezintă variante ale proceselor de vindecare normale, asociate sau nu unor proceduri de reparare tisulară chirurgicală. Medicii noștri îți spun care sunt zonele cu cicatrizare dificilă.

Tipuri de cicatrici vicioase

Cicatricile vicioase pot fi: keloide, hipertrofice sau atrofice. Cicatricile hipertrofice sunt cicatrici elevate, dar nu se extind dincolo de marginile defectului inițial. Spre deosebire de acestea, cicatricile keloide depășesc limitele procesului traumatic inițial și pot căpăta dimensiuni exagerate. În tabelul 1 sunt sintetizate caracteristicile cicatricilor vicioase.

Cicatricea keloidă se extinde dincolo de marginea inițială a plăgii, este mai frecventă la negri, tinde să crească rapid la pubertate și în sarcină, se dezvoltă lent, tinde să reapară după tratament, apare în arii cu tensiune cutanată crescută. Aceasta se poate dezvolta după o intervenție chirurgicală, un traumatism sau spontan. Intensitatea unui traumatism poate determina apariția de cicatrici vicioase chiar la o energie mică a acestuia. La același pacient anumite zone pot cicatriza diferit, datorită diferenței fenotipice a fibroblaste

Cicatricea hipertrofică nu se extinde peste marginea inițială a plăgii, dar ca și elevație depășește nivelul tegumentului din jur, apare la orice vârsta și pe orice zonă fără predilecție, tinde să regreseze spontan, se dezvoltă rapid după traumă, în arii cu mobilitate crescută (zona articulațiilor).

Cicatrice hipertrofică

Cicatricile hipertrofică și keloidă reprezintă puncte de-a lungul unui continuum histopatologic. Cicatricea hipertrofică este caracterizată de o proliferare nodulară de fascicule orientate haotic, în interiorul cărora fibrele colagene mențin o distribuție paralelă. Cicatricea keloidă este alcătuită din noduli fibrotici cu aspect histologic similar, în centrul cărora se observă sinteza excesivă de fibre colagene groase cu aspect hialin .

Aspect histopatologic de cicatrice keloidă

Cicatricile atrofice rezultă din separarea marginilor plăgii în procesul de vindecare, de obicei sub influența unor forțe care acționează prin tracțiune perpendiculară pe marginile defectului. Acestea pot să apară la persoane de orice sex sau rasă și se localizează frecvent pe membre, abdomen și uneori pe torace posterior. Ele se dezvoltă de obicei în primele 6 luni după traumatism, sunt discret subdenivelate, asimptomatice și se decolorează lent, de la roșu intens la o culoare alb sidefie, relativ similară cu tegumentul perilezional.

Multiple cicatrici atrofice după artroscopia genunchiului

Zone anatomice predispuse vindecării vicioase

Au fost identificați până în prezent numeroși factori sistemici și locali care se pot asocia cu procese de vindecare și cu cicatrizări anormale (tabelul 1). Deși la același nivel de traumatism două persoane diferite se vindecă în maniere deosebite din motive pe care nu le înțelegem în totalitate, au fost descrise câteva zone cutanate predispuse la vindecare anormală datorită unor modificări locale. Astfel, la nivelul liniilor de tensiune ale pielii (umeri, gât, presternal, genunchi, glezne, brațe) precum și al zonelor la care tensiunea a fost indusă de sutura chirurgicală există risc crescut de dezvoltare a cicatricilor keloide. Tensiunea induce un răspuns exagerat al fibroblastelor, stimulând astfel sinteza factorilor de creștere profibrotici.

Lobul urechii și alte zone unde au fost introdusepierceng-uri sau unde se produc traumatisme repetatesunt supuse, de asemenea, unui risc crescut de dezvoltare a cicatricilor keloide. Aceste zone sunt asociate cu persistența unor procese inflamatorii cronice, modificându-se profilul celular și citokinic local. Astfel, granulocitele dispar, iar limfocitele, monocitele și macrofagele persistă la locul inflamației. Macrofagele care rămân în țesut atrag fibroblase producătoare de colagen.

Tabel 1. Caracteristici ale principalelor tipuri de cicatrici vicioase

Cicatrice normalaCicatrice atroficăCicatrice hipertroficăCicatrice keloidă
 Formare în 7-10 zileLuniSăptămâniLuni
 Orice vârstăOrice vârstăFrecvent tineriFrecvent 10-30 ani
 Orice localizareMembre
Abdomen
Articulații
Zona presternală
Torace posterosuperior
Abdomen inferior
Torace anterior
Torace posterior
Brațe și umeri
Lob ureche
Regiune occipitală
Zona mandibulară
 AsimptomaticăAsimptomaticăPrurit
Discomfort (tenderness)
Tensiune dureroasă
Prurit
Senzație de arsură
PlanăSubdenivelatăUșor elevată
Nu depășește marginile defectului
Supradenivelată
Se întinde mai departe de marginile defectului
Alb sidefieAlb sidefieRoșieRoșu intens
Contracție fiziologicăNu se contractăContracție graduală în luniNu se contractă

Procesul de cicatrizare este influențat și de calitatea actului chirurgical. Dacă sutura este prea strânsă atunci crește riscul de necroză a marginilor plăgii, iar în situația în care sutura este prea lejeră, fără afrontare bună a marginilor, atunci poate apărea dehiscenta. Aspectul cicatricii postoperatorii poate fi influențat de infecția locală sau reacția de corp străin la firele de sutură, precum și de expunerea timpurie a regiunii vizate la efort fizic.

Viciile operatorii ca încălcarea zonelor anatomice sau a liniilor de relaxare cutanată duc la formarea de cicatrici retractile care modifică dinamica fiziologică a tegumentelor. Astfel se poate produce ectropion sau entropion în chirurgia din jurul pleoapelor. Alte zone dificil de vindecat sunt zonele de pliu unde cicatricea produce reducerea mobilității, iar mișcarea influențează negativ formarea cicatricii. O cicatrice, chiar liniară poate modifica inestetic aspectul pleoapelor sau buzelor atunci când nu se păstrează alinierea liniilor orizontale. Află care sunt zonele cu cicatrizare dificilă.

Printre factorii sistemici care cresc susceptibilitatea diferitelor zone cutanate de a fi suspuse unor procese de vindecare anormală se numără vârsta, expunerea la soare, afecțiuni genetice cu defecte de elastină, modificările induse de diabetul zaharat, insuficiența venoasă, fumat, statusul coagulant, malnutriția, medicația imunosupresoare, etc. Vârsta este un factor important în procesul corect de cicatrizare. Cu cât vârsta e mai mare cu atât riscul de cicatrice vicioasă e mai mic, deoarece scade mult activitatea fibroblastelor. Vindecarea dificilă din ulcerele diabetice se datorează bolii microangiopatice cu oxigenare tisulară redusă, neuropatiei periferice ce predispune la traumă, precum și funcției imunologice reduse, cu sinteză de colagen scăzută, angiogeneză redusă, risc crescut de infecții. De asemenea, este cunoscut riscul de vindecare dificilă la nivelul tegumentului fumătorilor, datorită efectului toxic direct și al vasoconstricției pe care nicotina le induce cutanat. Fumatul reduce funcția neutrofilelor, inhibă sinteza de colagen, crește nivelul de carboxi-hemoglobină.

Concluzii

Datorită multitudinii de factori cunoscuți, locali și sistemici, care se asociază cu vindecarea cutanată anormală, precum și a factorilor neidentificați până în prezent, care fac să obținem rezultate diferite la pacienți supuși aparent acelorași riscuri, este nevoie de noi studii care să ajute la stratificarea riscului în vindecarea cutanată vicioasă și elaborarea unor planuri de îngrijire profilactică și tratament secundar adecvate. Apelează la medicii noștri pentru a afla mai multe despre zonele cu cicatrizare dificilă.

Bibliografie:

1.Eming SA. Biology of wound healing. [ed] Bolognia JL, Jorizzo JL, Schaffer JV. Dermatology. Elsevier Saunders, 2012, 2313-25

2. Brockes JP, Kumar A. Comparative aspects of animal regeneration. Annu Rev Cell Dev Biol. 2008;24:525–49

3. Eming SA, Hammerschmidt M, Krieg T, Roers A. Interrelation of immunity and tissue repair or regeneration. Semin Cell Dev Biol. 2009;20:517–27

4. Clark RA. Cutaneous tissue repair: basic biologic considerations. I. J Am Acad Dermatol. 1985, 13:701-25

5. Dasgeb B, Phillips TJ. What are scars? [ed] Arndt KA. Scar revision, Elsevier Inc, 2006, 1:16

6. Chipev C, Simman R, Hatch G, et al. Myofibroblast phenotype and apoptosis in keloid and palmar fibroblast in vitro. Cell Death Differ 2000;7:166-167

7. Singer AJ, Clark RA: Cutaneous wound healing. N Engl J Med. 1999, 341:738-46

8. Li J, Bonilla-Martinez ZL, Kirsner RS. Wound healing. [ed] Robinson JK, Hanke CW, Sengelmann RD, Siegel DM. Surgery of the skin. Elsevier Inc, 2010, 95-113

9. Gold MH, McGuire M, Mustoe T, Pusic A, Sachdev M, Waibel J, Murcia C. Updated International Clinical Recommendations on Scar Management: Part 2 – Algorithms for Scar Prevention and Treatment. Dermatol Surg 2014; 8:825-31

10. Berman B, Viera MH, Amini S. Keloid and hypertrophic scar. eMedicine. Mar 2014 web oct 2014

11. Isenhath SN, Swanson NA, Lee KK. Scar revision. [ed] Robinson JK, Hanke CW, Sengelmann RD, Siegel DM. Surgery of the skin. Elsevier Inc, 2010, 327-37

12. Simon PE, Al Moutran H, Romo III T. Skin wound healing. eMedicine. Apr 2014 web oct 2014

Pentru că oamenii contează

Top

Mesajul fondatorului

Mă adresez dumneavoastră în primul rând în calitate de medic dermatolog cu o carieră de 30 de ani dedicată sănătăţii pielii. Cunosc bine problemele sistemului sanitar românesc, lipsa datelor statistice, lipsa protocoalelor de lucru implementate la nivel international, lipsa informării corecte a pacienţilor şi doresc din tot sufletul să ajut la îmbunătăţireaacestuia cu şanse mai bune pentru pacienţilor noştri.

Anul acesta am consultat şi tratat 360 cancere cutanate, majoritatea dintre ele depistate în faze avansate de evoluţie, unele cu risc vital pentru pacienţi. Am dat o şansă de viată fără cancer de piele la 175  pacienţi cu carcinoame cutanate operate, în clinica pe care o conduc, prin cea mai performantă procedură de lucru, metoda Mohs, considerată “ gold standard” în SUA şi vestul Europei. 

 Încheiem anul 2016 cu un prim succes în campania de conștientizare a cancerului de piele.

Am investit în cercetare și comunicare timp de 5 luni, ca să înțelegem ce știu românii despre cancerul de piele și să demarăm informarea lor.

Trei cifre sunt extrem de importante pentru noi:

Peste 90% dintre români nu înțeleg noțiunile fundamentale și nu iau măsuri.

Așa că…

Am atins 3 milioane de persoane prin campania pluri-canal pe care o derulăm în continuare. Ne concentrăm asupra carcinomului cutanat, o boală pe care o putem vindeca, prin tehnici moderne de intervenție asistată histopatologic, în timp real. Cu o rată de succes de peste 99%.

Am demonstrat, în această perioadă scurtă că avem capacitatea să comunicăm eficient cu semenii noștri. Şi pentru că dialogul nu este între produs și consumatori, ci între oamenii care intenționează mai binele celorlalți, pe de o parte, și cei care îl primesc, pe de altă parte, vă invităm să vă alăturați Fundaţiei Dr Leventer pentru Sănătatea Pielii  în etapa următoare, din anul 2017, a campaniei Citește Pielea.

Dorim să învățăm soțiile și mamele să se uite cu alți ochi la pielea celor pe care îi iubesc. Sperăm să corijăm comportamentele care duc la prezentarea pacienților la medic doar în stadiile avansate, mutilante sau fatale ale bolii. Dorim să operăm pro bono, cât mai mulți pacienți afectați de carcinom, care nu au acces la o soluție avansată.

Pentru că oamenii contează.

Contăm pe dumneavoastră.

Cu prietenie, 

Mihaela Leventer

Președinte, Fundația Dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii

Tutunul dăunează grav … sănătății

Top

Dr. Mihaela Leventer
Medic primar dermatolog
Centrul Dr Leventer

Cristofor Columb a descoperit America şi a adus cu el în Europa şi tutunul, iarba fumată de băştinaşi, iar curând prostul obicei al fumatului a cucerit rapid Lumea Veche mai ceva ca o epidemie. Considerat de către supuşii Caterinei de Medicis ca un minunat medicament împotriva durerilor de cap, tutunul a ajuns treptat “drogul” care produce plăcere dar şi dependenţă. Nu numai bărbaţii fumează, ci şi femeile, iar primul fum se pare că este tras la vârste tot mai fragede. Deşi fumul nu ne place la început, el atrage şi semnifică fronda, ispita lucrului interzis şi simbolul “maturităţii”.

Efectele nocive ale fumatului sunt deja bine cunoscute. Din cauza frecvenţei statistice cu care apar cancerele la fumători, tot mai multe ţări interzic fumatul în spaţii publice. În America de nord, ţara în care a fost descoperit tutunul, fumătorii au mai puţine drepturi decât oriunde în lume. Acum şi la noi. Dacă totuşi nu au înţeles că obiceiul fumatului face rău, dependenţii de tutun sunt “ajutaţi” prin reguli stricte şi preţuri prohibitive să renunţe rapid la tutun.

Căldura degajată de ţigară are ca rezultat o arsură minimală dar cronică a mucoaselor buzelor, culoarea modificându-se iniţial din roşu în alb-sidefiu. Pe acest fond apar crăpături care nu se mai vindecă şi care se transformă lent dar sigur în temutul cancer de buză. Desigur, la transformare participă şi alţi factori cum ar fi agresiunea chimică a nicotinei, expunerea cronică la soare, defecte ale danturii care traumatizeaza cronic suprafaţa buzei, dar rămâne un fapt incontestabil că cele mai multe cazuri de cancer de buză apar la fumătorii înrăiţi, cu vechime în acest plăcut viciu. Nu numai frumuseţea, ci şi sănătatea buzei este în curând grav alterată.

Compoziţia toxică a fumului aspirat în plămâni irită mucoasa laringelui şi schimbă timbrul vocal, modifică mucoasa bronşică şi împiedică evacuarea secreţiilor, iar acumularea acestora au drept urmare tusea cu expectoraţie, respiraţia dificilă şi scăderea “suflului” la efort fizic. Substanţele toxice ajunse în plămâni trec în sânge şi se răspândesc în tot corpul. Vasele arteriale, cele care distribuie drogul către organe, sunt cele mai afectate. Arterita membrelor inferioare începe cu o durere din ce în ce mai teribilă şi se termină cu ulceraţii cronice datorită trombozei, o afecţiune de nevindecat. Coronarele şi celelate vase care duc sângele oxigenat la muşchiul cardiac se obturează şi infarctul este oricând posibil. Nu numai vasele inimii suferă din cauza intoxicaţiei cronice cu tabac, ci şi vasele creierului, de aceea riscul de accident vascular cerebral este considerabil mai mare la fumători. Fumătorii care continua să fumeze imediat după o operaţie au un risc direct de necroză cutanată şi cicatrice vicioasă.

Relele nu se opresc aici. Persoana care fumează este foarte uşor trădată de aspectul cutanat: ridurile sunt mai adânci şi apar mai devreme, pielea se pătează mai uşor şi se schimbă la culoare, devenind de un cenuşiu tern. Dinţii fumătorului se îngălbenesc, iar piatra de pe ei capătă nuanţe negricioase. Să nu mai vorbim de degetele afumate din cauza tutunului ars atât de aproape, caci ele sunt marca fumatorului înrăit. De aceea putem spune cu certitudine că tutunul nu dăunează grav doar sănătăţii, ci şi frumuseţii.

Sprijiniți o cauză prin care mii de români pot fi salvați

Top

Stimată Doamnă,

Stimate Domn,

Cancerul de piele este cel mai des diagnosticat tip de cancer din lume. Una din cinci persoane poate dezvolta un cancer de piele, de-a lungul vieţii. Cu toate acestea, informațiile privind prevenția și tratamentul ajung greu la cei la care ar trebui să ajungă. De cele mai multe ori, prea târziu.

Mulți, tot mai mulți pacienți ne trec pragul Centrului  Dr Leventer, iar pentru unii dintre ei nu mai putem face nimic, din păcate pentru că sunt diagnosticaţi prea târziu când boala este avansată. Recunoscute la debut, tumorile pielii se vindecă prin tratamentul corect.

Avem deja suficiente motive să începem o campanie de informare prin Fundația Dr Leventer Pentru Sănătatea Pielii, campanie prin care vrem să salvăm cât mai multe vieți.

 Vrem ca mesajele noastre să ajungă la cât mai mulți români, în toate colțurile țării și către toate categoriile sociale.

Această boală, dacă nu omoară, mutilează și este neiertătoare dacă nu este depistată la timp. 

Sprijiniți astfel o cauză prin care mii de români pot fi salvați!

Direcționați 2% din impozitul pe venitul dumneavoastră Fundației Dr Leventer Pentru Sănătatea Pielii pentru a veni în întâmpinarea acestora, alături de noi.

Declarație persoană fizică: download document

**Pentru afisarea corecta a formularelor, va rugam folositi ultima versiune de Adobe Reader

Declarațiile pot fi depuse la organul fiscal în a cărui rază teritorială vă aflați sau pot fi trimise către Centrul Dr Leventer.

Cu prietenie,
Dr. Mihaela Leventer 

Metoda Mohs pentru tratamentul carcinoamelor cutanate

Top

Carcinoamele cutanate sunt bazocelulare sau spinocelulare. Formate prin inmultirea anormala a celulelor bazale, existente in mod natural in epiderm, carcinoamele bazocelulare sunt diagnosticate fie dupa semne clinice ca o leziune relativ recenta care creste in volum si suprafata si care seamana initial cu o vezicula perlata sau un cos, dar care se extinde si uneori se ulcereaza central, fie mai ales dupa criterii histologice. Aceasta inseamna ca pentru diagnosticul de certitudine este necesara biopsia leziunii, aspectul microscopic fiind de maxima specificitate. Majoritatea carcinoamelor bazocelulare cutanate nu pun probleme deosebite, nu metastazeaza decat rareori, in forme deosebit de avansate si agresive, evolueaza lent de-a lungul anilor si daca sunt tratate corect, se vindeca. Citește în continuare articolul nostru pentru a afla ce presupune metoda Mohs pentru tratamentul carcinoamelor cutanate.

Carcinoamele spinocelulare se formeaza prin inmultirea anormala a celulelor spinoase ale epidermului. Se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata pielii sau a mucoaselor a unei tumori, adesea ulcerate, care nu are tendinta de vindecare spontana. Adesea observam dezvoltarea acestei tip de tumora pe buza inferioara la fumatori sau la cei cu probleme dentare. Epiteliomul spinocelular este mai agresiv decit cel bazocelular, pentru ca are posibilitatea sa metastazeze.

Ce determina acest tip de cancer cutanat?

Peste 90% din cancerele de piele sint cauzate de expunerea la soare. Restul de 10% apar dupa radioterapie ori dupa o arsura accidentala cu arsenic. Desigur ca pielea alba, fenotip I, II si III, este mai expusa riscului arsurii solare pentru ca nu contine suficienta melanina care s-o protejeze. desi dupa un sezon de plaja pielea pare sa revina la normal pentru ca se duce bronzul, riscul aparitiei cancerului cutanat este tot mai mare. Doar cinci arsuri severe de piele produse in timpul vietii dubleaza riscul de cancer cutanat la maturitate. Deteriorarea produsa de lumina este ireversibila si cumulativa si asa se explica de ce boala apare chiar si dupa ce ani de zile pielea n-a mai fost expusa la soare.

Zonele cel mai frecvent afectate de aceste tumori sint tegumentele fetei, scalpului si spatelui, iar evolutia, desi lenta, poate duce la mutilari incredibile. Daca in tratamentul tumorilor corporale exista suficienta piele sanatoasa in jur pentru inchiderea defectului postoperator, iar cicatricea este acoperita de haine, nu acelasi lucru se intampla cand tumora afecteaza fata. Aici trebuie sa facem economie de tesut si totusi sa indepartam tumora “cu radacini cu tot”. Daca nu o facem, alte noi tumori vor rasari dupa un interval de timp. Ganditi-va la o recidiva tumorala in apropierea ochiului, pe nas sau pe ureche. Retratarea zonei este si mai dificila, deoarece resturile tumorale imposibil de detectat cu ochiul liber pot ramane in straturile profunde musculare, cartilaginoase sau osoase. Riscul de evolutie mutilanta si de deces din cauza difuziunii tumorale sporeste in cazurile de recidiva cu 40%, daca nu se controleaza intraoperator intinderea tumorii, practic celula cu celula. Pentru a fi sigur ca nu au ramas celule canceroase in zona, medicul care face excizia clasica taie o margine de siguranta mult mai mare decit ar fi nevoie in realitate.

Chirurgia Mohs – metodă de tratament

Tratamentul cu cea mai mare rata de succes este chirurgia micrografica MOHS, deoarece permite chirurgului dermatolog sa cartografieze extinderea tumorala. Denumirea ei este de fapt numele inventatorului ei, medicul american Dr. Frederic E. Mohs de la Centrul de Cercetare a Cancerului al Universitatii Wisconsin. Metoda care consta in analiza histologica pas cu pas in timpul operatiei este unica in precizie si da o sansa de vindecare de 99%, cea mai mare din toate metodele posibile.

Avantajul acestei proceduri, utilizata curent de peste 20 de ani in SUA si Europa de vest si din 2007 si in Centrul Dr. Leventer, este ca poate eradica tumora conservand cu precizie tesutul sanatos, totul in anestezie locala si in aceeasi zi de operatie. Pacientul asteapta pana cand analiza histologica efectuata din piesa congelata la Cryostat, confirma cert: tesutul este curat de celule canceroase si se poate trece la inchiderea defectului rezultat prin excizie si la reconstructia cutanata, dupa regulile chirurgiei estetice. Combinand cercetarea histologica a marginilor si profunzimii tumorale, metoda ofera pacientului operat certitudinea diagnosticului in timpul interventiei si cea mai mare sansa de vindecare fara recidiva.

Centrul Dr. Leventer este prima clinica din Romania in care metoda Mohs pentru tratamentul carcinoamelor cutanate, a fost implementata si in care au fost operati un numar mare de pacienti, peste 450 de cazuri rezolvate. In cadrul clnicii exista un laborator modern de histologie cutanata in care lucreaza medici specializati in SUA pentru aceasta procedura. In situatii dificile, nivelul clinicii permite obtinerea opiniilor on-line de la colegi care opereaza in clinici de prestigiu aflate in strainatate.

0374 415 744 Programare online
×

Am deschis Băneasa Tumor Center Hospital, parte din Leventer Medical Group.

Află mai multe aici