Top

Pacienții români se luptă cu decizia de a face o biopsie a bolilor de piele pentru că asociază această metodă de investigare cu obținerea unui diagnostic de cancer. Deși în dermatologie, biopsia este o analiză frecventă, utilizată ca mijloc de identificare corectă a peste 3000 de afecțiuni ale pielii. #SKINbarea – Episodul 6: Deznodământul reprezintă finalul campaniei.

Florin Călinescu nu este doar personaj în această campanie de informare și conștientizare și susținător al screeningului de piele. Este unul dintre pacienții care s-a confruntat cu probeleme de sănătate ale pielii, care s-a conftuntat cu propriile temeri și pe care și le-a învins. Mai multe detalii veți afla în ultimul episod al campaniei Skinbarea, care conține un interviu emoționant cu Florin Călinescu.

Interviu Florin Călinescu

                  “N-am o problemă… până la oncologic! Acolo intri într-un malaxor al destinului pe care nu-l doresc nimănui. Poți să fii Ioana d’Arc și Hercule la un loc și tot ți se înmoaie puțin genunchii. Nu cred că este cineva de pe planeta asta care să zică: Ce am?! Cancer?! Mișto! Să desfacem șampania!” – Florin Călinescu.

Florin Călinescu este unul dintre cei mai cunoscuți actori și oameni de televiziune din România. Și unul dintre cei mai amuzanți, mai iubiți și mai respectați. Dar puține au fost momentele în care acesta a acceptat să-si  povestească dramele personale. Pentru prima dată în ultimii ani, Florin Călinescu a acceptat să vorbească despre un diagnostic și o problemă de sănătate, care, la primul impuls, pare greu de acceptat, de gestionat sau de vindecat. Dar, cu toate acestea, Florin Călinescu a învins cancerul și pune pe tapet o experiență care poate deveni exemplu pentru ceilalți.

Florin Călinescu a fost diagnosticat cu carcinom bazocelular sau, popular spus, cancer de piele. O tumoră localizată la nivelul nasului, care semăna cu o bubă la început, care a crescut lent în dimensiune, iar în ultima fază a început să ulcereze și părea că nu se vindecă.

Florin Călinescu a fost descoperit cu cancer de piele la clinica Dr. Leventer Centre, iar după diagnosticul inițial, a urmat o biopsie a pielii, cu rezultat în maximum 48 de ore, pentru confirmare. Intervenția chirurgicală s-a făcut prin microchirurgia Mohs, care permite verificarea în timp real a întinderii tumorii în țesut, prin biopsii repetate. S-a scos tumora cu toate rădăcinile, iar apoi s-a închis operația.

                  “Nu mai treci prin teroarea așteptării, 2-3 săptămâni, așa afli pe loc rezultatele biopsiilor și așa poți să afli pe loc și că e bine. Asta, psihic, te scutește de un chin și de un calvar. Acum sunt bine, dar vreun an de zile nu cred că ar fi fost plăcut să mă vadă cineva. În primul rând, timp de trei luni am avut nasul triplu, ziceai că m-am bătut cu Mayweather.” – Florin Călinescu.

                  După operație, Florin Călinescu a rămas cu un semn în jurul nasului, dar după o scurtă perioadă, acesta a fost corectat cu laserul, din punct de vedere estetic. Nu există risc de recidivă. Practic, Florin Călinescu a reușit să învingă cancerul.

Urmare a acestei experiențe personale, Florin Călinescu a acceptat să fie parte din campania SKINbarea a Fundației Dr.Leventer pentru sănătatea pielii,  de informare și conștientizare a publicului privind cancerul de piele. Acesta a fost protagonistul unui serial educativ, care poate fi găsit pe site-ul drleventercentre.com, dar și pe canalele de Facebook și Youtube ale centrului Dr. Leventer.

Top

Biopsia este instrumentul la care apelează medicul dermatolog atunci când doreşte să se asigure că anumite modificări prezente pe piele sunt de natură benignă (de exemplu, aluniţe cu aspect mai neobişnuit) sau pentru a evalua erupţii cutanate care necesită diagnostic de certitudine ori tratamente agresive, sistemice. Urmărește #SKINbarea – Episodul 5: Decizia și convinge-te singur.

Biopsia înseamnă recoltarea unei bucăţele micuţe de piele, dar suficientă pentru a furniza date privind structura celulară la microscop.
Prelevarea în sine nu durează mai mult de câteva secunde.

În comparație cu riscurile generate de biopsia unui organ intern, explorarea afecțiunilor pielii prin biopsie cutanată nu determină efecte secundare importante (cel mai des, este vorba de o sutură după prelevarea probei).
Biopsia cutanată este de cele mai multe ori o manevră simplă, minim invazivă, care poate fi executată cu ușurință în cabinetul medicului dermatolog.

Important de reținut este că în dermatologie, biopsia pielii nu înseamnă cancer. Această analiză este una de rutină, care ajută la diagnosticarea corectă a bolilor de piele, pentru că acestea pot fi foarte ușor de confundat după simptome, chiar și de medicul specialist. #SKINbarea – Episodul 5: Decizia, penultimul episod din această campanie.

Top

„Mie nu mi se poate întâmpla” este una dintre cele mai comune scuze pe care oamenii o folosesc atunci când trebuie să se gândească la sănătatea pielii. #SKINbarea – Episodul 4: Universul mă iubește, urmărește acest episod și convinge-te.

Deși bolile de piele se numără printre cele mai frecvente probleme de sănătate și afectează, în orice moment, aproape 900 de milioane de oameni din lume. Aceleași cinci afecțiuni comune reprezintă peste 80% din toate bolile de piele din lume, conform OMS.

“Dermatologul studiază cinci ani pentru a putea discerne între peste 3000 de diagnostice exprimate prin 5 feluri de bube pe piele. Nu avem foarte multe fenomene locale pe care le observăm, trebuie doar să știm să le corelăm, să le interpretăm și să ridicăm suspiciune și, atunci când argumentele noastre clinice nu sunt suficiente se trece la analiza pielii, adică biopsie, nu cu gândul neapărat la cancer, ci pentru a discerne între diverse afecțiuni care se pot manifesta la fel.” – susține dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog.

Un screening al pielii oferă o oportunitate de a examina persoanele și de a identifica multiple afecțiuni într-o singură vizită la medicul dermatolog. O abordare integrată în comunități, în școli sau în cabinete medicale poate reduce costurile și întârzierile în diagnosticare, dar ajută și la promovarea sănătății pielii pentru toți.  Toate aceste lucruri se regăsesc în #SKINbarea – Episodul 4: Universul mă iubește.

Top

Românii asociază în mod greșit cancerul de piele cu alunițele. Au evoluție silențioasă, nu dor și nu te mănâncă. Ceea ce arată ca niște bube care vin și trec de la sine pot fi, de fapt, începutul unui carcinom cutanat. Dacă arată ca un coș, un noduleț, o ulcerație și nu se vindecă în 6 săptămâni, un consult la dermatolog este vital. #SKINbarea – Episodul 3: Carpe diem! vrea să arate cât de importantă este prevenția.

În România sunt estimate 45.000 de cazuri noi de carcinom cutanat pe an. Prin comparație, sunt estimate doar 4.500 de cazuri noi de melanom malign. În acest moment, 80% dintre cazurile de cancer de piele depistate la nivel mondial sunt cazuri de carcinom, iar numărul pacienților diagnosticați cu această afecțiune este în continuă creștere. Practic, 1 din 3 persoane bolnave de cancer are acest tip de carcinom. Cu toate acestea, la noi în țară, deși 86% dintre români știu ce este cancerul de piele, numai 3% știu ce este și cum se tratează carcinomul cutanat, conform unui studiu al Fundației dr. Leventer pentru Sănătatea Pielii.  #SKINbarea – Episodul 3: Carpe diem! marchează cea de a treia etapă din campania de educare și informare a românilor cu privire la bolile pielii.

„Românii asociază cancerul de piele cu alunițele. Nimic mai greșit. Melanomul malign este o formă de cancer de piele cu o incidență de numai 17%, în timp ce carcinomul cutanat a apărut la 83% din pacienții clinicii. Oamenii se sperie de o aluniță, dar ignoră complet o leziune care nu se vindecă de o lună. Buba mică este buba cea mare de fapt. Orice bubă care nu se vindecă în maximum șase săptămâni trebuie să trimită pacientul la medicul dermatolog”, explică Dr. Mihaela Leventer, medic dermatolog.

Top

Medicii dermatologi recomandă examinarea periodică a pielii. Aceasta poate fi făcută de fiecare persoană în parte, de preferat, cel puțin o dată pe lună. Majoritatea afecțiunilor dermatologice sunt descoperite chiar de către pacienți. Urmăriți #SKINbarea – Episodul 2: Teamă pentru a afla ce ascunde acest sentiment.

Anual, este recomandată cel puțin o vizita la medicul dermatolog, singurul care poate face o examinare de specialitate a pielii. În cadrul consultației se verifică tot corpul cu un dermatoscop, lupă care ajută medicul să vadă structura pielii în zonele considerate suspecte.

Așa cum reflectă și #SKINbarea – Episodul 2: Teamă, primele semne suspecte care apar pe piele îngrijorează imediat, dar in acelasi timp dau startul unui lung șir de argumente pro și contra unei vizite la medic pe care pacientul și le gaseste singur. Duce o luptă interioară constantă și amână cât mai mult luarea unei decizii. Îl înspăimântă atât de mult ideea că ar putea primi un dignostic grav, încât refuză orice formă de investigare medicală, care ar putea face lumină în cazul unei boli de piele.

Atât dermatoscopia cât și biopsia sunt metode de diagnostic uzuale și necesare pentru că există peste 3.000 de afecțiuni dermatologice care au aceleași 5 semne clinice. Ele pot fi diagnosticate corect doar printr-o biopsie.

Biopsia este o soluție, nu o problemă. Screeningul de piele înseamnă prevenție.

Top

“Fundația Dr. Leventer pentru sănătatea pielii ” demarează o campanie de educare și informare corectă a românilor, cu scopul de a îmbunătăți sistemul de sănătate din țară și de a crește nivelul de conștientizare pe anumite afecțiuni ale pielii, care în Occident și SUA sunt tratate cu succes în stadii incipiente, în timp ce în România ele pot deveni, deseori, mutilante sau fatale. Urmăriți #SKINbarea – Episodul 1: Nici nu știu ce e!.

Forma sub care prezentăm această campanie este un serial format din 6 episoade inspirate din realitatea medicală din România, fricile, temerile și superstițiile cu care se confruntă orice pacient care ajunge la medicul dermatolog. Florin Călinescu a decis să joace în această mini-serie educativă pentru că a fost diagnosticat cu cancer de piele, a trecut prin experiența de pacient la Centrul Dr. Leventer unde a fost tratat și vindecat, dar a considerat necesar ca alți români care ajung în această situație pot învăța din lecția pe care el a trăit-o pe propria piele. #SKINbarea – Episodul 1: Nici nu știu ce e! a fost doar primul pas.