De ce să nu fii în pielea unui fumător

Top

Ca fumător, cu siguranță ai auzit de nenumărate ori că fumatul dăunează grav sănătății. Ca fumător, cu siguranță ai ignorat mesajul, fiind prea abstract în raport cu satisfacția și plăcerea pe care ți le oferă fumatul unei țigări. Însă, pentru cei peste 5 milioane de români care sunt fumători, efectele negative asupra sănătății în general și a sănătății pielii în special, sunt reale. 

Ce înseamnă o țigară pentru piele

O singură țigară conține 4000 de substanțe chimice dintre care 250 periculoase și 69 cancerigene. Acestea se traduc în sute de posibile efecte secundare, care la rândul lor se transformă în afecțiuni, precum: cancer, boli cardio-vasculare, boli respiratorii grave. La nivelul pielii efectele negative produc îmbătrânirea prematură a pielii, întârzierea epitalizării plăgilor și agravarea unei serii întregi de boli dermatologice precum psoriazisul sau lupusul eritematos cutanat.  

Odată inhalat, fumul de țigară determină o serie de procese chimice în organism care se vad și se simt la nivel tegumentar. Explicația medicală care susține efectele nocive ale tutunului asupra pielii constă în faptul că fumatul produce stres oxidativ la nivel celular. Mai exact, la nivelul țesuturilor ajunge o cantitate insuficientă de oxigen care determină producerea ischimiei și a ocluziei vasculare. Totodată, în cadrul procesului metabolic sunt generate metaloproteinaze și alte enzime care degradează colagenul. Altfel spus, procesul metabolic care are loc la nivel celular este afectat de miile de substanțe nocive conținute în tigări. În consecință, pielea este sufocată.

Ce riscă un fumător?

“Persoana care fumează este foarte ușor trădată de aspectul cutanat: ridurile sunt mai adânci și apar mai devreme, pielea se pătează mai ușor și se schimbă la culoare devenind de un cenușiu tern. Dinții fumătorului se îngălbenesc, iar piatra de pe ei capătă nuanțe negricioase. Să nu mai vorbim despre degetele afumate din cauza tutunului ars atât de aproape, căci ele sunt marca fumătorului înrăit. De aceea, putem spune cu certitudine că tutunul nu dăunează grav doar sănătății, ci și frumuseții.” Dr. Mihaela Leventer.

Un singur fum de tigară obligă organismul să reziste unei presiuni toxice uriașe alcătuite dintr-un amestec de substanțe ucigătoare: 

  • arsenic, folosit la otrăvirea rozătoarelor
  • toluen, utilizat ca drog halucinogen cu efecte grave asupra sistemului nervos 
  • gudron 
  • metale toxice (briliu, cadmiu)
  • elemente radioactive (poloniu, plutoniu)

Sună bine? Pentru piele, cu siguranță, nu. În momentul consumului de nicotină, corpul suplimentează cantitatea de vitamine, destinate să hrănească tegumentul, pentru a se proteja. Scăderea nivelului de Vitamina C afectează țesutul conjunctiv responsabil de producerea colagenului și elastinei, prin urmare, pielea îmbătrânește prematur și își fac apariția ridurile. 

În același timp, fumatul întârzie procesul de vindecare a plăgilor, crește riscul de infectare a rănilor și favorizează apariția și dezvoltarea ulcerațiilor la nivelul piciorului. 

Cum să scapi de efectele fumatului

Recomandarea medicilor dermatologi ar fi aceea de renunțare imediată la fumat. Efectele se fac vizibile la 6 săptămâni de la ultima țigară, când pielea dă semne de revitalizare. Nu mai puțin adevărat este că, odată intrat în stilul de viață al unei persoane, devine foarte dificilă renunțarea la nicotină. Există însă înlocuitori de nicotină, așa cum sunt guma de mestecat, plasturii, comprimatele sau țigările electronice. Însă, multe dintre aceste artificii sunt considerate, la rândul lor, dăunătoare. 

Cea mai sănătoasă variantă rămâne aceea de a renunța la fumat. Ca fumător, nu-ți place să auzi asta, însă pielea ta îți spune altceva. Pune-ți sănătatea pe primul loc. Ai grijă de pielea ta.

Dermatologul îți spune exact ce să faci cu un coș

Top

Dermatologul este cel mai în măsură să decidă care este cel mai bun mod de a scăpa de un coș. Cu toții ne-am confruntat cu problema coșurilor ocazionale sau a acneei la un moment dat. Cel mai probabil însă, nu am acționat corect și am provocat întreținerea și agravarea acneii. Neștiind când este momentul de a consulta un medic dermatolog, riscăm să producem cicatrici prin simpla stoarcere a coșurilor. Dermatologul este specialistul în bolile pielii care ne poate ajuta cu problemele de ten atunci când sunt supărătoare. 

Când ne confruntăm cu acneea?

Acneea apare atunci când porii cutanați se înfundă cu celule moarte, care rezultă în acumularea de sebum – o substanță uleioasă care are rolul de a menține pielea hidratată. Atunci când apar bacteriile în interiorul porilor, acestea pot contribui la blocarea porilor și pot provoca inflamație. Inflamația se manifestă prin înroșirea zonei și prin apariția unei excrescențe, pe care o numim general „coș”. Acneea apare, de regulă, în zona feței, dar putem regăsi coșuri și pe umeri, pe spate sau pe decolteu. 

Cum ne ajută dermatologul?

În primul rând, dermatologul va face o examinare completă a pielii, a obiceiurilor zilnice și a produsele folosite pentru piele sau pentru păr. Eliminând alte cauze patologice, dermatologul va evalua severitatea acneei, de când a început, sub ce formă s-a manifestat, și în ce măsură vă afectează social. Este important să informați medicul în privința tuturor tratamentelor sau suplimentelor folosite până la momentul consultației. 

Pe lângă anamneză medicul va recomanda efectuarea unei analize necesare pentru luarea unei decizii. Informarea pacientului este esențială în abordarea unui tratament potrivit. În timpul consultației, este bine să vă întrebări dermatologul: 

  • Ce obiceiuri de îngrijire zilnică m-ar putea ajuta?
  • Care este cea mai bună modalitate de a curăța pielea? Și cu ce produse? 
  • Ce fel de cosmetice sunt potrivite pentru tipul meu de piele? 
  • Ce impact are alimentația în dezvoltarea/inhibarea coșurilor?

În cazul adolescenților care se confruntă cu probleme de izolare socială cauzate de apariția coșurilor, dermatologul poate sugera ședințe de consiliere cu un psihoterapeut, sau poate îndruma părintele către o comunicare productivă. Este important de înțeles că acneea poate fi tratată, atâta timp cât menținem o rutină de îngrijire sau de tratament corectă. 

Ce spune dermatologul despre coșuri la adulți?

La adulți, fluctuațiile hormonale sunt responsabile pentru apariția coșurilor. Din acest motiv, unele femei au parte de „acnee ciclică”, care apare înaintea menstruației, dar și în timpul sarcinii sau menopauzei. 

Pentru prevenirea leziunilor permanente, dermatologul ne recomandă să nu umblăm la coșuri. În activitățile cotidiene, nu avem mereu mâinile curate și, prin atingerea coșurilor, creștem riscul de agravare a acneei sau de infecție locală. 

În societate există numeroase mituri legate de coșuri, dar dermatologul este specialistul care ne poate oferi un tratament personalizat pe tipul nostru de piele și stilul de viață. Vizita la dermatolog poate urmări evoluția acneei pentru îmbunătățirea tratamentului pe parcurs. 

Printre „miturile” legate de coșuri și acnee, găsim: 

  1. Unele alimente agravează acneea: deși se bănuiește că anumite alimente precum ciocolata, cartofii prăjiți sau alte mâncăruri grase înrăutățesc acneea, nu există cercetări științifice care să susțină această teorie.
  2. Igiena personală afectează acneea: Acneea nu este cauzată de pielea murdară, și nu reflectă obiceiurile de igienă personală. Spălarea agresivă și frecventă a feței poate să irite pielea mai mult. 
  3. Acneea este contagioasă: Deși acneea nu este prea plăcută la vedere, este cauzată de dezechilibre hormonale din interiorul pacientului și nu este contagioasă!

Unii pacienți aplică pe coșuri aspirină, pastă de dinți și alte leacuri empirice. Niciuna dintre aceste substanțe nu ajută pielea și pot chiar produce iritații.

Consultația la medicul specialist este cea mai sigură modalitate de a scăpa de acneea nedorită în cel mai scurt timp și în cel mai ușor mod posibil pentru sănătate. Dermatologul îți va recomanda un tratament personalizat care va da rezultate optime pentru tratarea acneei și pentru prevenirea coșurilor pe termen lung. 

Vino la un consult dermatologic la Dr. Leventer Centre pentru a avea grijă de tenul tău.

Alergia la frig – cum ne protejăm de ea?

Top

Alergia la frig este o condiţie complexă care apare cel mai frecvent la femei tinere. Se manifestă prin apariţia erupţiilor cutanate înroşite şi mâncărime asociată. Deşi aparenţa este a unei boli cu simptome uşoare, alergia la frig are potenţial letal, cu riscul unei crize anafilactice. 

Ce este alergia la frig și când apare?

Alergia la frig sau urticaria la frig apare în urma expunerii pielii la temperaturi scăzute. Pielea se înroşeşte pe zonele expuse şi formează leziuni specifice urticariei, pete reliefate, asociate cu mâncărime. Afecţiunea apare după expunerea la frig, aer rece, lichide sau obiecte reci şi este o boală cronică. Suferinţa cutanată se declanşează după ce zona se reîncălzeşte.

Simptomele alergiei pot apărea într-un interval de 30 de minute de la momentul expunerii la temperatură externă scăzută sau apă rece. Pot persista până la 48 de ore după contactul cu frigul. Severitatea alergiei la frig depinde de intensitatea şi durata stimulului aplicat local sau pe întreaga suprafaţă a pielii (băi în piscină cu apă rece). Persoanele care fac reacţia după băi reci pot prezenta dureri de cap, leşin şi dureri abdominale chiar şi angioedema (umflarea buzelor, limbii şi tulburări de respiraţie).

Cum este diagnosticată alergia la frig?

Metoda „cubului de gheaţă” este o metodă cunoscută pentru diagnosticarea urticariei la frig. Un cub de gheaţă este plasat pe pielea pacientului timp de 4-5 minute. Rezultatul este pozitiv atunci când pe piele, sub cubul de gheaţă, apare în următoarele 10 minute o reacţie adversă sub forma urticariei şi pielea se înroșește. Acest test nu este concludent, dat fiind faptul că un rezultat negativ nu va exclude prezenţa unei urticarii la frig, moştenită genetic. 

Alergia la frig poate apărea idiopatic, fără nicio cauză cunoscută, sau poate fi transmisă ereditar de la un membru al familiei, diagnosticat prin analiza cromozomială. Cromozomii poartă materialul genetic al fiecărui individ în parte, şi se găsesc în nucleul tuturor celulelor din corpul uman. Perechile de cromozomi sunt enumeraţi de la 1 la 22, cu al 23-lea cromozom cu o compoziţie diferită în funcţie de sex. Markerul genetic pentru urticaria la frig a fost depistat pe braţul lung al primului cromozom, în poziţia 1q40.

Tipuri de alergie la frig

Alergia la frig a fost împărțită în două categorii: primară şi secundară.

  1. Forma primară. Atunci când simptomele nu au altă cauză primară pentru apariţia urticariei declanşată de temperatura scăzută; 
  2. Forma secundară. Atunci când urticaria apare ca o consecinţă a altor boli asociate. Urticaria secundară poate apărea în urma: infecţiilor virale, medicaţiei, hepatitei C, malignităţi hematologice, imunoterapie sau prezenţei unei tumori canceroase;

Unele forme ale alergiei la frig sunt cauzate de o boală autoimună, atunci când corpul se apără împotriva organismelor necunoscute care ar putea „invada” ţesutul sănătos. Expunerea pielii la frig declanşează simptome ale bolii şi se poate manifesta sub forma unui răspuns imun. Celulele care produc urticarie se numesc mastocite și elimină histamina. Aceatsa declanşează răspunsul imun, deşi nu se ştie de ce mastocitele răspund la schimbările de temperatură.

Cum tratăm alergia la frig?

Tratamentul pentru urticaria la frig primară este simptomatic. Se compune din protejarea pacientului de stimul, educarea pacientului în privinţa stilului de viaţă şi medicaţia cu antihistaminice. Dat fiind faptul că majoritatea cazurilor de alergie la frig nu au o cauză cunoscută, prescrierea unui tratament cu un target precis este dificilă. Prin urmare, este recomandată vizita la cabinetul medicului dermatolog, pentru o anamneză și un examen clinic complet însoţit de analize specifice.

În aproximativ 50% dintre cazurile alergiei la frig primare, unde urticaria nu este asociată cu altă cauză patologică, simptomele alergiei pot dispărea de la sine, sau cu timpul, în 5-6 ani. Alţi pacienţi rămân cu alergia pentru o perioadă îndelungată de timp sau chiar definitiv. Consultaţia medicului specialist şi testele de laborator sunt foarte importante pentru diagnosticul corect al urticariei la frig sau a condiţiilor asociate. 

Nu lăsa frigul să-ți strice iarna. Vino la Centrul Dr. Leventer și vorbește cu unul din medicii noștri dermatologi despre pielea ta.

0374 415 744 Programare online