Nevul displazic: ce înseamnă diagnosticul și cum se urmărește alunița atipică

Top

Nevul displazic, numit adesea și aluniță atipică, este o aluniță benignă, dar cu celule care arată neregulat la microscop. Mulți oameni dau de acest termen abia în buletinul histopatologic, după scoaterea unei alunițe, și se întreabă dacă e cancer.

Răspunsul scurt este nu. Diagnosticul arată însă că pielea ta merită urmărită atent, într-un ritm stabilit individual de dermatolog.

Pe scurt:

  • Nu este melanom: nevul displazic este o aluniță benignă, care rareori devine melanom.
  • Buletinul contează: gradul atipiei și marginile de excizie îl ajută pe medic să decidă pasul următor.
  • Se urmărește toată pielea: nevii displazici semnalează un risc general ceva mai mare de melanom, nu doar la locul operat.
  • Controlul e individual: autoexaminare lunară, plus dermatoscopie și, la nevoie, cartografiere digitală, la intervalele stabilite de medic.

Ce înseamnă nevul displazic din buletinul histopatologic

„Displazic” înseamnă că melanocitele, celulele care produc pigmentul, au un aspect și o așezare neregulate la microscop. „Aluniță atipică” descrie mai degrabă aspectul la examinare, iar doar o parte dintre alunițele care arată așa îndeplinesc și criteriile microscopice de nev displazic.

Atipie ușoară, moderată sau severă

Buletinul precizează de obicei gradul atipiei – ușoară, moderată sau severă ori, în unele laboratoare, grad scăzut și grad înalt – și dacă alunița a fost scoasă complet. Gradul nu este un stadiu de cancer. „Margini pozitive” înseamnă că la limita fragmentului excizat se mai văd celule de nev.

Ce urmează decide medicul, de la caz la caz:

  • atipie ușoară – de regulă nu e nevoie de altă intervenție; chiar și cu margini pozitive, zona poate fi adesea doar urmărită;
  • atipie moderată – practica diferă; cu margini pozitive, medicul poate propune o reexcizie sau doar urmărirea;
  • atipie severă – mulți specialiști recomandă reexcizia, pentru ca leziunea să fie îndepărtată complet.

Pentru un rezultat primit de la alt laborator, poți cere o a doua opinie în dermatopatologie.

Nev displazic, aluniță obișnuită sau melanom: diferențele

Doar rareori un nev displazic se transformă în melanom, iar majoritatea melanoamelor apar pe piele aparent normală, nu dintr-o aluniță existentă. Totuși, nevii displazici au valoare de semnal: arată un risc general ceva mai mare de melanom, oriunde pe corp, mai ales când sunt numeroși – situație numită uneori sindromul nevilor atipici – sau când există cazuri în familie.

Aluniță obișnuităNev displazic (aluniță atipică)Melanom
Ce esteLeziune benignăLeziune benignă, cu celule atipice la microscopCancer de piele
Aspect obișnuitRotundă, uniformă, cu margini clareAdesea peste 5 mm, cu margini estompate și nuanțe diferite de maroAsimetric, cu margini neregulate și mai multe culori
EvoluțieStabilăSe urmărește în timpDe obicei se modifică: crește, își schimbă forma sau culoarea
Ce se faceControl de rutinăUrmărire; reexcizie doar la decizia mediculuiExcizie și tratament în funcție de stadiu

Tabelul arată tendințe: diferența o fac dermatoscopia și, la nevoie, examenul histopatologic.

Ilustrație care compară o aluniță obișnuită, un nev displazic și un melanom

Cum se urmărește o aluniță atipică și cât de des

Nu există un interval valabil pentru toată lumea: ritmul depinde de numărul și aspectul alunițelor și de istoricul personal sau familial de melanom.

Mulți medici recomandă să-ți verifici pielea acasă o dată pe lună, după pașii din ghidul de autoexaminare.

Pentru cei cu alunițe atipice, recomandarea generală este un examen complet al pielii la dermatolog cel puțin o dată pe an. Când există melanom în familie, controalele pot fi mai dese, de exemplu la trei–șase luni, iar la cei care au avut deja un melanom intervalele sunt, de regulă, mai scurte.

Când ai multe alunițe, cartografierea digitală a alunițelor cu FotoFinder – fotografii ale întregului corp și imagini dermatoscopice mărite, comparate la fiecare vizită – poate ajuta la depistarea leziunilor noi și a schimbărilor.

Dermatolog care urmărește o aluniță atipică prin dermatoscopie digitală, cu imaginea mărită pe monitor

Pentru o aluniță care nu pare cu certitudine benignă, dar nici nu are semne clare de melanom, medicul poate propune o reevaluare dermatoscopică după aproximativ trei luni. Pe termen lung, imaginile se compară de obicei la șase luni până la un an.

Semnele de alarmă: când mergi la dermatolog înainte de control

Folosește regula ABCDE:

  • A – asimetria: o jumătate nu seamănă cu cealaltă;
  • B – marginile: neregulate sau estompate;
  • C – culorile: mai multe nuanțe de maro sau negru, uneori zone roșii, albe ori albastre;
  • D – diametrul: de obicei peste 6 mm, deși melanomul poate fi și mai mic;
  • E – evoluția: schimbarea mărimii, a formei sau a culorii.

Nevii displazici întrunesc adesea câteva dintre aceste criterii, deși sunt benigni, așa că la ei contează mai ales schimbarea în timp. Util este și semnul „rățuștei urâte”: alunița care nu seamănă cu celelalte trebuie arătată medicului.

Atenție · Nu aștepta următorul control dacă observi

  • o aluniță care crește, își schimbă forma sau culoarea, sângerează ori te mănâncă fără un motiv evident;
  • o aluniță nouă apărută după 40 de ani;
  • o umflătură pe piele care crește repede;
  • pigment care reapare în cicatricea de după excizie.

Ce nu trebuie să faci

  • Nu-ți îndepărta alunițele atipice cu laserul sau prin ardere: țesutul distrus nu mai poate fi analizat la microscop. Când e nevoie, ele se scot prin excizie chirurgicală și se trimit la examen histopatologic.
  • Nu cere scoaterea „preventivă” a tuturor alunițelor atipice: această abordare nu previne melanomul și lasă cicatrici inutile.
  • Nu renunța la controale doar pentru că alunița scoasă a fost benignă.
  • Nu sta la soare fără protecție și nu merge la solar.

De reținut: nevul displazic este o aluniță benignă, nu un melanom. Contează rezultatul din buletin și urmărirea regulată a pielii: lunar acasă și la intervalele stabilite de dermatolog.

Întrebări frecvente

Nevul displazic se poate transforma în melanom?

Se întâmplă rar. Majoritatea melanoamelor apar pe piele aparent normală, nu dintr-o aluniță existentă. Prezența nevilor displazici arată însă un risc general ceva mai mare, de aceea se urmărește întreaga piele, nu doar alunița scoasă.

Ce înseamnă „margini pozitive” în buletinul histopatologic?

Înseamnă că la limita fragmentului excizat se mai văd celule de nev, deci e posibil să fi rămas o parte din aluniță. La atipia ușoară, de multe ori se recomandă doar urmărirea zonei. La atipia moderată sau severă, medicul poate propune o reexcizie, în funcție de situația ta.

Ce tratament are nevul displazic?

Un nev displazic scos complet nu mai are nevoie, de regulă, de alt tratament, ci doar de urmărirea pielii. Reexcizia se discută mai ales la atipia severă sau la atipia moderată cu margini pozitive. Când este nevoie de tratament, acesta este de regulă chirurgical, iar decizia îi aparține dermatologului.

Cât de des trebuie să merg la control dacă am nevi displazici?

Nu există un interval unic. De obicei se recomandă un examen complet al pielii cel puțin o dată pe an, iar la cei cu melanom în familie sau în antecedente controalele pot fi mai dese. Dacă ai multe alunițe, medicul poate recomanda și cartografierea digitală, cu reevaluări la intervale stabilite individual.

Concluzie

Diagnosticul de nev displazic nu înseamnă cancer, ci o aluniță atipică deja analizată la microscop. Pasul următor este să înțelegi buletinul și să stabilești cu dermatologul cum îți urmărești pielea de acum înainte.

Toamna, după sezonul cu soare, e un moment potrivit pentru un control complet al alunițelor, cu dermatoscopie și, la nevoie, cartografiere digitală. Programează o consultație și ia cu tine buletinul histopatologic.

Întreabă la consultație

  • Ce grad de atipie scrie în buletinul meu și ce înseamnă pentru mine?
  • Marginile de excizie sunt libere sau am nevoie de o reexcizie?
  • La ce interval să revin la control și ce alunițe urmărim mai atent?
  • Mi se potrivește cartografierea digitală a alunițelor?

Programare

Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.

Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.

Bibliografie

  • Morriss S, Robertson S. Atypical melanocytic naevus. DermNet, 2024 (revizuit 2025). dermnetnz.org
  • Aaron DM. Atypical nevi (moles). MSD Manual Professional Version, 2025. msdmanuals.com
  • National Cancer Institute. Common moles, dysplastic nevi, and risk of melanoma. Cancer.gov, 2022. cancer.gov
  • Skin Cancer Foundation. Atypical moles. Skincancer.org, 2026. skincancer.org
  • Wasserman J. Dysplastic nevus: understanding your pathology report. MyPathologyReport, 2026. mypathologyreport.ca
  • American Academy of Dermatology. What to look for: ABCDEs of melanoma. AAD, accesat 2026. aad.org
  • Kittler H, Menzies S. Digital mole monitoring. Dermoscopedia (International Dermoscopy Society), 2019. dermoscopedia.org

Xantelasma: ce înseamnă petele gălbui de pe pleoape și cum se tratează

Top

Xantelasma este o depunere de grăsimi sub pielea pleoapelor, vizibilă ca una sau mai multe plăci gălbui, de obicei spre colțul interior al ochiului. Este o leziune benignă și nu doare, dar poate deranja din punct de vedere estetic.

Petele gălbui de pe pleoape merită totuși discutate cu medicul, pentru că uneori sunt legate de un colesterol crescut și de un risc cardiovascular mai mare.

Pe scurt:

  • Ce este: plăci gălbui, plate sau ușor reliefate, de regulă pe ambele pleoape. Sunt benigne și nu dor.
  • Legătura cu colesterolul: aproximativ jumătate dintre persoanele cu xantelasmă au colesterolul crescut, așa că medicul recomandă de obicei un profil lipidic.
  • Îndepărtarea: este de obicei o alegere estetică; metoda (excizie, laser sau altele) depinde de mărimea și profunzimea plăcilor.
  • Recidiva: plăcile pot reapărea după orice metodă; tratarea colesterolului e importantă pentru inimă, dar nu garantează că plăcile nu revin.

Ce este xantelasma și cum o recunoști

Medicii încadrează xantelasma în grupa xantoamelor, adică a acumulărilor de grăsimi sub piele. De regulă, plăcile sunt simetrice și apar cel mai des pe pleoapa superioară.

De obicei nu dispar de la sine, ci rămân la fel sau se măresc treptat. Xantelasma apare mai ales la adulți și este mai frecventă la femei.

Ilustrație cu xantelasma: plăci gălbui pe pleoapa superioară, lângă colțul interior al ochiului

Legătura cu colesterolul: ce analize se recomandă

Plăcile sunt formate din grăsimi, dar asta nu înseamnă automat că ai colesterolul mare. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu xantelasmă au colesterolul crescut, iar la celelalte valorile sunt de obicei normale.

Chiar și cu analize bune, xantelasma merită luată în seamă. Un studiu danez pe aproape 13.000 de adulți, urmăriți timp de până la 33 de ani, a constatat că persoanele cu xantelasmă au avut un risc mai mare de infarct, independent de colesterol și de trigliceride.

Asta nu înseamnă că vei avea neapărat o boală de inimă, ci că e util să îți evaluezi riscul cardiovascular. Medicul îți recomandă de obicei un profil lipidic și, la nevoie, glicemia și analizele pentru tiroidă și ficat.

Dacă valorile ies modificate, următorul pas poate fi un consult de cardiologie sau, pentru problemele tiroidei, unul de endocrinologie. La persoanele tinere, xantelasma poate semnala o formă moștenită de colesterol crescut.

Xantelasma sau altă leziune a pleoapei?

Nu orice umflătură sau pată de pe pleoapă este o xantelasmă. Iată cum se deosebesc leziunile care pot arăta asemănător:

LeziuneaCum aratăUnde apare de obiceiCe înseamnă
XantelasmaPlăci gălbui, plate sau ușor reliefate, de obicei simetricePleoapa superioară, spre colțul interiorDepunere benignă de grăsimi; merită verificate lipidele
SiringoameleUmflături mici, ferme, de culoarea pielii, de obicei mai multeMai ales pe pleoapele inferioareTumori benigne ale glandelor sudoripare, mai frecvente la femei după 40 de ani
Hiperplazia sebaceeUmflături mici, gălbui, cu o adâncitură în centruPe față, mai ales pe frunteGlande sebacee mărite; leziune benignă
Carcinomul bazocelular nodularNodul roz sau alb-sidefiu, lucios, cu vase fine la suprafață; poate forma o rană în centruPe față, inclusiv pe pleoapeCancer de piele; se confirmă prin biopsie și se tratează cât mai devreme

Când aspectul nu este tipic, medicul poate recomanda o biopsie, adică analiza la microscop a unui fragment mic de piele.

Tratamentul xantelasmei: cum se îndepărtează plăcile

Ce se întâmplă la consultație

Primul pas este, de obicei, un consult dermatologic. Medicul examinează pleoapele și te întreabă de când au apărut plăcile și dacă în familie sunt persoane cu colesterol mare sau cu boli de inimă.

Diagnosticul se pune de regulă la examinare, apoi primești recomandarea pentru analize. Îndepărtarea nu este de obicei necesară din punct de vedere medical, așa că decizia îți aparține.

Medic dermatolog care examinează pleoapele unui pacient la consultația pentru xantelasmă

Metodele de îndepărtare

Metoda se alege în funcție de mărimea, profunzimea și localizarea plăcilor. Printre variante se numără:

  • excizia chirurgicală, de obicei sub anestezie locală, recomandată mai ales pentru plăcile mari și profunde;
  • laserul ablativ, cu CO2 sau cu erbium, potrivit mai ales pentru plăcile superficiale;
  • acidul tricloracetic, aplicat de medic direct pe placă;
  • radiofrecvența sau crioterapia; crioterapia poate provoca o umflătură puternică a pleoapei, așa că este evitată de multe ori în această zonă.

Medicamentele pentru colesterol și dieta au un efect limitat asupra plăcilor deja formate.

Metoda potrivită se stabilește doar după examinare. Pentru întrebări legate de intervențiile pe pleoape poți discuta și cu echipa de chirurgie plastică și estetică, iar despre aparatura clinicii poți citi pe pagina despre laserul cu CO2 UltraPulse Alpha.

Recidiva și vindecarea

Xantelasma poate reapărea după orice metodă. Riscul pare mai mare când plăcile cuprind toate cele patru pleoape sau la persoanele cu colesterolul crescut. Tratarea colesterolului rămâne importantă pentru inimă, chiar dacă nu este sigur că previne reapariția plăcilor.

După orice procedură pot apărea roșeață, modificări de culoare ale pielii sau cicatrici, iar excizia poate duce uneori la ectropion, adică la întoarcerea spre exterior a marginii pleoapei. Medicul îți explică dinainte la ce să te aștepți.

Semnele de alarmă: când mergi la dermatolog

Xantelasma nu este o urgență, dar programează un consult dacă:

  • plăcile au apărut la o vârstă tânără sau în familie sunt persoane cu colesterol foarte mare ori cu infarct apărut devreme;
  • leziunea este roz sau alb-sidefie, lucioasă, cu vase fine la suprafață sau cu o rană în centru – semne posibile de carcinom bazocelular;
  • ai depuneri gălbui și la coate, la genunchi, pe mâini sau pe tendoane;
  • plăcile se măresc, se înmulțesc sau te incomodează;
  • ai colesterolul mare, diabet sau o problemă a tiroidei și nu ți-ai mai făcut analizele de mult.

Ce nu trebuie să faci

  • Nu încerca să îndepărtezi plăcile acasă cu acizi, creme sau aparate cumpărate online: astfel de produse îți pot arde pielea, iar o cicatrice lângă ochi se corectează greu.
  • Nu le stoarce și nu le înțepa: nu conțin puroi, ci grăsimi depuse în piele.
  • Nu începe și nu opri singur medicamentele pentru colesterol.

De reținut: xantelasma este benignă, iar îndepărtarea ei rămâne o alegere personală. Verificarea colesterolului și a riscului cardiovascular este însă utilă chiar dacă decizi să nu tratezi plăcile.

Întrebări frecvente

Xantelasma dispare de la sine?

De regulă, nu. Plăcile rămân la fel sau cresc încet în timp. Tratarea colesterolului crescut este importantă pentru inimă, dar are un efect limitat asupra plăcilor deja formate și nu garantează că nu apar altele.

Pot avea xantelasmă dacă am colesterolul normal?

Da. Aproximativ jumătate dintre persoanele cu xantelasmă au analizele pentru lipide în limite normale. Chiar și așa, medicul poate recomanda o evaluare cardiovasculară, pentru că xantelasma a fost asociată cu un risc mai mare de boală de inimă.

Revine xantelasma după îndepărtare?

Poate reveni, indiferent de metoda folosită, mai ales când plăcile sunt mari sau profunde. Controlul colesterolului și al celorlalți factori de risc rămâne important pentru inimă, dar nu există dovezi clare că previne reapariția plăcilor.

Rămâne cicatrice după îndepărtarea xantelasmei?

Orice metodă poate lăsa o cicatrice sau o modificare de culoare a pielii. Riscul depinde de mărimea plăcilor, de localizarea lor și de metoda aleasă. Medicul îți explică la consultație cum decurge de obicei vindecarea și cum îți îngrijești pielea după procedură.

Concluzie

Petele gălbui de pe pleoape sunt, de cele mai multe ori, xantelasme, adică depuneri benigne de grăsimi. Nu cer tratament de urgență, dar sunt un motiv bun să îți verifici colesterolul.

Dacă vrei să scapi de ele, un consult te ajută să afli ce metodă ți se potrivește. Programează o consultație la Dr. Leventer Centre.

Întreabă la consultație

  • Ce metodă de îndepărtare se potrivește mărimii și localizării plăcilor mele?
  • Câte ședințe pot fi necesare și cât durează vindecarea?
  • Ce analize de sânge îmi recomandați și când e nevoie de un consult de cardiologie?
  • Ce pot face pentru a reduce riscul ca xantelasma să revină?

Programare

Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.

Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.

Bibliografie

  • Blair K, Shah SS. Xanthelasma Palpebrarum. StatPearls, NCBI Bookshelf, actualizat 2026. ncbi.nlm.nih.gov
  • Cleveland Clinic. Xanthelasma. 2022. my.clevelandclinic.org
  • Christoffersen M și colab. Xanthelasmata, arcus corneae, and ischaemic vascular disease and death in general population: prospective cohort study. BMJ, 2011. bmj.com
  • Nair PA, Singhal R. Xanthelasma palpebrarum – a brief review. Clinical, Cosmetic and Investigational Dermatology, 2017. dovepress.com
  • American Academy of Ophthalmology, EyeWiki. Xanthelasma. Actualizat 2026. eyewiki.aao.org
  • MedlinePlus. Xanthoma. Medical Encyclopedia, 2025. medlineplus.gov
  • Edens C, Dolan C. Cystic lesion near the lateral lower eyelid. American Family Physician, 2012. aafp.org

Pete albe pe unghii: ce înseamnă și când trebuie verificate

Top

Petele albe de pe unghii sunt, de cele mai multe ori, urma unor mici lovituri în zona de sub cuticulă, nu semnul unei lipse de calciu. Medicii le numesc leuconichie, iar forma cu puncte mici, răzlețe, este probabil cea mai frecventă, mai ales la copii.

Uneori, culoarea albă vine de la o ciupercă sau de la o boală a unghiei și, rareori, de la o afecțiune generală. Află cum deosebești aceste situații și când e cazul să mergi la dermatolog.

Pe scurt:

  • Mitul calciului: punctele albe mici nu indică, de regulă, o lipsă de calciu; apar mai ales după mici lovituri la baza unghiei.
  • Evoluția: pata avansează odată cu unghia și dispare treptat: la mâini, în aproximativ 6–9 luni, iar la picioare, în 12–18 luni.
  • Alte cauze: petele mate, cretoase, pot indica o infecție cu ciuperci; uneori, cauza este psoriazisul.
  • Când mergi la dermatolog: dacă petele se înmulțesc, cuprind mai multe unghii, nu avansează sau apar împreună cu alte simptome.

Petele albe de pe unghii și mitul calciului

Legătura dintre petele albe și lipsa de calciu este un mit foarte răspândit. Un articol de sinteză din 2022 arată că petele albe punctiforme nu sunt legate de un conținut scăzut de calciu sau de fier al unghiei.

Carențele pot lăsa și ele urme pe unghii, dar de alt tip: o scădere severă a calciului din sânge poate da benzi albe transversale pe toate unghiile, nu puncte răzlețe. În cazul zincului, dovezile sunt incerte: unii specialiști cred că o carență ar putea contribui la apariția petelor albe, alții consideră că nu există suficiente studii. În plus, o carență nu se poate recunoaște, de regulă, doar după aspectul unghiilor.

Pete albe mici pe unghia unui deget, apărute după o lovitură ușoară în zona cuticulei

Cauzele petelor albe de pe unghii

Micile lovituri și manichiura

Cauza cea mai frecventă este o mică lovitură în zona matricei, partea de sub cuticulă din care crește unghia. Poate fi vorba de un deget prins în sertar, de obiceiul de a roade unghiile sau de o manichiură prea agresivă.

Pentru că unghia crește lent, pata poate deveni vizibilă abia la ceva timp după lovitură, așa că s-ar putea să nu-ți amintești incidentul. Apoi avansează odată cu unghia: la mâini, poate avea nevoie de 6–9 luni ca să ajungă la vârf, iar la picioare, de 12–18 luni.

Ciuperca unghiei

Petele mate, cretoase, de la suprafața unghiei pot indica o formă de infecție cu ciuperci numită onicomicoză albă superficială. De obicei, materialul sfărâmicios se poate răzui ușor, iar infecția apare mai des la picioare decât la mâini.

Psoriazisul și unghia desprinsă

Pe lângă gropițe și îngroșări, psoriazisul unghial poate produce și pete albe. Albă poate părea și unghia desprinsă de pe patul unghial, dar numai în zona de la vârf; cauza este adesea o ciupercă sau psoriazisul.

Pată în unghie sau sub unghie: cum le deosebești

Medicii fac o distincție simplă. Leuconichia adevărată se formează chiar în unghie, iar cea aparentă, în pielea pe care aceasta se sprijină. Prima nu pălește la apăsare și avansează spre vârf, în timp ce a doua pălește și rămâne pe loc.

Formele aparente cuprind adesea mai multe unghii și pot însoți uneori boli de ficat sau de rinichi ori diabetul. Sunt rare, iar medicul le interpretează împreună cu simptomele și cu analizele. Pentru alte semne de acest fel, citește și articolul ce spun unghiile despre starea ta de sănătate.

Ce veziCum le recunoștiCauze posibile
Puncte albe mici, pe una sau câteva unghiiNu pălesc la apăsare; avansează spre vârfMici lovituri, manichiură agresivă, roaderea unghiilor
Pete mate, cretoase, la suprafață, mai ales la picioareDe obicei, materialul se poate răzui; petele se pot extindeCiuperca unghiei (onicomicoză albă superficială)
Zonă albă la vârful unghieiUnghia nu mai este lipită de piele în acea zonăUnghie desprinsă: lovituri, ciuperci, psoriazis
Benzi albe duble, paralele cu semiluna, pe mai multe unghiiPălesc la apăsare; rămân pe locNivel scăzut de albumină în sânge, boli de rinichi sau de ficat (liniile Muehrcke)
Unghii albe aproape în întregime, cu o fâșie roz-maronie la vârfApar de obicei la mai multe degeteCiroză, insuficiență renală sau cardiacă, diabet (unghiile Terry)

Benzile albe transversale care avansează odată cu unghiile (liniile Mees) pot apărea în urma chimioterapiei sau, foarte rar, după intoxicații, de exemplu cu arsenic.

Comparație între o pată albă în unghie, care avansează odată cu creșterea, și albirea pielii de sub unghie, care pălește la apăsare

Semnele de alarmă: când mergi la dermatolog pentru petele albe

Câteva puncte albe apărute după o lovitură sau o manichiură nu au nevoie, de obicei, de tratament. Programează însă un consult dermatologic dacă:

  • petele se înmulțesc, apar pe mai multe unghii sau se extind;
  • pata nu pare să avanseze spre vârf nici după câteva săptămâni;
  • unghia se îngroașă, își schimbă forma sau se desprinde de pe piele;
  • unghiile devin albe aproape în întregime sau apar benzi transversale pe mai multe degete;
  • petele apar împreună cu oboseală persistentă, slăbiciune, confuzie sau respirație dificilă – în acest caz, mergi fără amânare și la medicul de familie.

La consultație, dermatologul examinează unghiile, poate folosi dermatoscopul și, la nevoie, recomandă un examen micologic sau analize de sânge.

Ce nu trebuie să faci

  • Nu lua suplimente de calciu sau de zinc „pentru unghii” decât la recomandarea medicului.
  • Nu tăia cuticulele și nu le îndepărta: ele închid spațiul dintre piele și unghie și ajută la prevenirea infecțiilor.
  • Nu pili și nu răzui petele: cele din interiorul unghiei dispar doar pe măsură ce aceasta crește.
  • Nu începe un tratament antifungic fără confirmare: nu orice pată albă înseamnă o infecție cu ciuperci.

De reținut: dacă o pată albă mică apare pe un singur deget și avansează odată cu unghia, este de obicei urma unei lovituri, nu semnul unei lipse de calciu. Petele care se extind, apar pe mai multe unghii sau rămân pe loc merită arătate unui dermatolog.

Întrebări frecvente

Petele albe de pe unghii înseamnă lipsă de calciu?

De regulă, nu. Punctele albe mici, răzlețe, apar mai ales după lovituri ușoare la baza unghiei. O scădere severă a calciului din sânge poate da benzi albe pe toate unghiile, dar este o situație rară, de obicei însoțită de alte simptome și confirmată prin analize.

Cât durează până dispar petele albe de pe unghii?

Pata avansează pe măsură ce unghia crește și dispare când ajunge la margine, unde o poți tăia. La mâini, acest lucru poate dura până la 6–9 luni, iar la picioare, 12–18 luni.

De ce au copiii unghii cu pete albe?

Petele albe punctiforme sunt frecvente la copii, care se lovesc des la degete și își pot roade unghiile. De regulă, nu au nevoie de tratament și dispar treptat, odată cu creșterea unghiei. Dacă petele se extind sau unghia se îngroașă, arată-le medicului pediatru sau dermatologului.

Petele albe de pe unghii pot fi semnul unei ciuperci?

Pot fi, mai ales când sunt mate, cretoase, la suprafață și apar pe unghiile de la picioare. Spre deosebire de petele de după lovituri, acestea se pot extinde treptat. De regulă, dermatologul confirmă diagnosticul prin examen micologic înainte de a recomanda un tratament.

Concluzie

Petele albe de pe unghii sunt, de cele mai multe ori, urma banală a unei mici lovituri și dispar treptat, fără să ai nevoie de suplimente. Merită însă verificate când se extind, cuprind mai multe unghii sau apar împreună cu alte modificări.

La Dr. Leventer Centre, dermatologul stabilește cauza petelor și, dacă este nevoie, recomandă investigații și tratament pentru bolile unghiilor. Programează o consultație dacă petele nu evoluează ca o simplă urmă de lovitură.

Întreabă la consultație

  • Petele mele sunt în unghie sau în pielea de dedesubt?
  • Am nevoie de un examen micologic?
  • Este cazul să fac analize de sânge sau e suficient să urmăresc petele?
  • Cum îmi fac manichiura fără să afectez unghiile?

Programare

Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.

Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.

Bibliografie

  • Iorizzo M, Starace M, Pasch MC. Leukonychia: What Can White Nails Tell Us? American Journal of Clinical Dermatology, 2022. pmc.ncbi.nlm.nih.gov
  • Seshadri D, De D. Nails in nutritional deficiencies. Indian Journal of Dermatology, Venereology and Leprology, 2012. ijdvl.com
  • Cleveland Clinic. White Spots on Nails (Leukonychia). my.clevelandclinic.org
  • Mayo Clinic. Fingernails: Do’s and don’ts for healthy nails. mayoclinic.org
  • Mayo Clinic. Nail fungus – Symptoms and causes. mayoclinic.org
  • American Academy of Dermatology. 12 nail changes a dermatologist should examine. aad.org
  • StatPearls. Muehrcke Lines of the Fingernails. statpearls.com

Mușcăturile de ploșnițe: cum arată, cum le deosebești de alte înțepături și ce tratament ajută

Top

Mușcăturile de ploșnițe arată, de obicei, ca niște umflături mici și roșii, cu mâncărime, așezate în linie sau în grupuri pe pielea descoperită în timpul somnului. Le poți observa la câteva zile după o noapte la hotel, într-o cazare de vacanță sau în cămin.

Ploșnițele de pat (Cimex lectularius) sunt insecte mici care se hrănesc cu sânge, mai ales noaptea, și se răspândesc ușor prin bagaje, haine și mobilier. Din ce se știe până acum, ploșnițele nu transmit boli la oameni. Pentru piele, problemele principale sunt mâncărimea și, uneori, infecția apărută din cauza scărpinatului.

Pe scurt:

  • Cum arată: umflături mici și roșii, cu mâncărime, în linie, în zigzag sau în grupuri mici, pe pielea descoperită în timpul somnului.
  • Când apar: de regulă, la una–câteva zile după mușcătură; unele persoane nu au nicio reacție vizibilă.
  • Tratament: spălare, comprese reci și o cremă pentru mâncărime; de obicei, leziunile se vindecă în aproximativ o săptămână.
  • Când mergi la dermatolog: dacă apar semne de infecție, bășici sau o reacție alergică ori dacă bănuiești că ar putea fi scabie.

Cum arată mușcăturile de ploșnițe de pat

O mușcătură de ploșniță arată, de regulă, ca o umflătură mică și roșie, uneori cu un punct mai închis la culoare în centru. Reacția diferă de la om la om: unii nu au nicio leziune vizibilă, alții fac umflături mari și dureroase, cu mâncărime intensă, sau chiar bășici.

Indiciul cel mai util este felul în care sunt așezate leziunile: de obicei în grupuri de câte 3–5, în zigzag sau în linie. Apar mai ales pe pielea descoperită în timpul somnului: față, gât, brațe, mâini.

De regulă, nu simți mușcătura. Semnele se văd la una–câteva zile, iar la unele persoane întârzierea poate ajunge la 14 zile, așa că nu e mereu ușor să-ți dai seama unde ai fost mușcat.

Ilustrație cu mușcături de ploșnițe de pat dispuse în linie pe antebraț

Ploșnițe, țânțari, purici sau scabie: cum le deosebești

Leziunile lăsate de ploșnițe seamănă cu înțepăturile de țânțar sau cu mușcăturile de purici, iar mâncărimea te poate duce cu gândul și la scabie sau la urticarie. Doar după aspect, diagnosticul este de obicei dificil, dar localizarea leziunilor și momentul în care apar te pot orienta. Niciun semn nu confirmă însă singur cauza: dacă leziunile nu se potrivesc tabloului sau nu găsești urme de ploșnițe în locuință, dermatologul verifică și alte posibilități.

CauzaCum aratăUnde aparCând aparIndiciu util
Ploșnițe de patUmflături roșii, câte 3–5, în zigzag sau în linieZonele descoperite în somn: față, gât, brațe, mâiniDupă una–câteva zile; uneori, până la 14 zileLeziuni noi după somn, mai ales după o călătorie
ȚânțariUmflătură roșiatică; uneori, a doua zi, un nodul tareOrice zonă descoperităLa câteva minute după înțepăturăLeziuni răzlețe, după ce ai stat afară
PuriciUmflături mici, uneori cu un halou, în grup sau în linieGambe, glezne, labele picioarelor; rar deasupra genunchiuluiOricând, fără legătură cu somnulUn animal de companie în casă
ScabieUmflături mici, ca niște coșuri, adesea în linieÎntre degete, la încheieturi, coate, talie; la adulți, rar deasupra gâtuluiLa primul episod, după 2–6 săptămâni; mâncărime mai ales noapteaPot avea mâncărime și cei din casă
UrticariePlacarde ridicate, cu margini neteOriunde; leziunile își schimbă loculFiecare leziune dispare, de regulă, în 24 de oreFără punct central; nu lasă urme

Dacă bănuiești scabia – mâncărime mai ales noaptea, leziuni între degete, aceleași simptome la cei din casă –, nu te trata singur: tratamentul diferă de cel pentru mușcături. Erupțiile care dispar în mai puțin de o zi țin mai degrabă de urticarie, iar o singură leziune dureroasă, care se extinde, poate fi o mușcătură de păianjen.

Dermatolog care examinează, la consultație, mușcăturile de insecte de pe brațul unui pacient

Cum se tratează mușcăturile de ploșnițe

Mușcăturile de ploșnițe nu au nevoie, de obicei, de tratament medical și se vindecă în aproximativ o săptămână, uneori mai greu. Îngrijirea are rolul de a calma mâncărimea și de a preveni infecția.

Ce poți face acasă:

  • spală zona cu apă și săpun;
  • aplică o compresă rece, învelită într-un prosop curat;
  • pentru mâncărime, folosește un produs calmant de la farmacie sau, la recomandarea medicului, o cremă cu un corticosteroid slab;
  • dacă mâncărimea nu te lasă să dormi, medicul îți poate recomanda un antihistaminic oral.

Când leziunile sunt numeroase sau mâncărimea nu cedează, dermatologul poate prescrie o cremă cu un corticosteroid mai puternic. Dacă mușcăturile s-au infectat, poate fi nevoie de un tratament cu antibiotic.

Cât timp ploșnițele rămân în locuință, vor apărea leziuni noi. Pentru eliminarea lor, apelează la o firmă de dezinsecție sau la administratorul clădirii.

Semnele de alarmă: când mergi la dermatolog

Programează un consult dermatologic dacă:

  • ai multe mușcături sau au apărut bășici;
  • zona devine dureroasă, caldă și umflată sau din leziuni iese puroi – semne de infecție;
  • din leziune pornește o dungă roșie sau ai febră – semne ale unei infecții care se extinde, cum este celulita infecțioasă; în acest caz, mergi la medic în aceeași zi;
  • apar placarde cu mâncărime și în alte zone ale corpului – semn al unei reacții alergice;
  • mâncărimea te împiedică să dormi sau să-ți vezi de treburi;
  • mâncărimea durează de săptămâni, e mai puternică noaptea sau o au și cei din casă – poate fi scabie.

Atenție · Când suni la 112

Reacțiile alergice severe la mușcăturile de ploșnițe sunt rare, dar reprezintă o urgență. Sună imediat la 112 dacă:

  • ți se umflă fața, limba sau gâtul;
  • respiri sau înghiți greu;
  • ai amețeli, simți că leșini sau inima îți bate foarte repede.

Ce nu trebuie să faci

  • Nu te scărpina și nu smulge crustele: pielea se poate rupe și infecta.
  • Nu pune pe piele insecticide sau alcool: pot irita leziunile deja inflamate.
  • Nu folosi, fără recomandarea medicului, creme cu corticosteroizi puternici sau cu antibiotic rămase de la alte tratamente.
  • Nu începe un tratament „preventiv” pentru scabie: dacă ai dubii, cere un diagnostic.

De reținut: mușcăturile de ploșnițe sunt neplăcute, dar de obicei nu sunt periculoase și se vindecă cu îngrijire simplă. Mergi la dermatolog dacă leziunile se infectează, dacă reacția este puternică sau dacă nu e clar ce le-a provocat.

Întrebări frecvente

Cât durează până trec mușcăturile de ploșnițe?

De obicei, leziunile se vindecă în aproximativ o săptămână, dar durata depinde de cât de puternic reacționează pielea. La persoanele mai sensibile, mâncărimea și petele pot persista mai mult. Dacă leziunile nu se ameliorează sau apar mereu altele noi, mergi la dermatolog.

Ploșnițele de pat transmit boli?

Din ce se știe până acum, ploșnițele de pat nu transmit boli la oameni. Riscurile reale sunt infecția pielii din cauza scărpinatului, reacțiile alergice și somnul tulburat de mâncărime.

De ce am mușcături doar eu, deși dormim doi în același pat?

Pentru că pielea fiecărei persoane reacționează diferit. Unii oameni nu au nicio leziune vizibilă, deși sunt mușcați, în timp ce alții fac umflături mari, cu mâncărime intensă. Faptul că partenerul nu are semne nu exclude prezența ploșnițelor.

Mușcăturile de ploșnițe sunt contagioase?

Nu. Mușcăturile nu se transmit de la o persoană la alta, spre deosebire de scabie. Ploșnițele însă pot fi purtate dintr-un loc în altul în bagaje, haine sau mobilier.

Concluzie

De cele mai multe ori, o mușcătură de ploșniță trece cu îngrijire simplă. Important este să recunoști la timp semnele de infecție sau de alergie și să nu confunzi leziunile cu scabia, care se tratează altfel.

La Dr. Leventer Centre, dermatologul examinează leziunile, stabilește dacă e vorba de mușcături sau de o altă afecțiune a pielii și îți recomandă îngrijirea potrivită. Programează o consultație dacă leziunile nu se ameliorează, se infectează, dau o reacție puternică sau nu este clar ce le-a provocat.

Întreabă la consultație

  • Leziunile mele sunt mușcături de ploșnițe sau pot fi scabie ori urticarie?
  • Ce cremă pot folosi pentru mâncărime și cât timp?
  • Există semne de infecție care să necesite tratament?
  • Ce pot lua dacă mâncărimea mă trezește noaptea?

Programare

Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.

Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.

Bibliografie

  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC). About Bed Bugs. cdc.gov
  • American Academy of Dermatology. Bedbugs: Diagnosis and treatment. aad.org
  • Cleveland Clinic. Bed Bugs and Bed Bug Bites. my.clevelandclinic.org
  • Dinulos JGH. Bedbugs. Merck Manual Professional Version, 2025. merckmanuals.com
  • Cleveland Clinic. Flea Bites: What They Look Like, Symptoms & Treatment. 2021. my.clevelandclinic.org
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC). About Mosquito Bites. cdc.gov
  • American Academy of Dermatology. Scabies: Signs and symptoms. aad.org
  • American Academy of Dermatology. Hives: Diagnosis and treatment. aad.org

Fenomenul Raynaud: de ce se albesc degetele la frig și când trebuie investigat

Top

Dacă degetele ți se albesc brusc la frig, apoi se învinețesc și se înroșesc când te încălzești, este posibil să ai sindromul Raynaud, numit și fenomenul Raynaud. Episoadele sunt mai dese iarna și pot aduce amorțeală, furnicături sau durere.

De cele mai multe ori, fenomenul Raynaud este o reacție exagerată a vaselor mici de sânge, fără o altă boală în spate. Uneori însă poate fi unul dintre primele semne ale unei boli autoimune, precum sclerodermia, așa că e bine să știi când să ceri un consult.

Pe scurt:

  • Ce este: vasele mici din degete se contractă excesiv la frig sau la stres, iar pielea devine de obicei albă, apoi vânătă și, la reîncălzire, roșie.
  • Forma primară: este cea mai frecventă, apare de obicei la tineri și nu este legată de o altă boală.
  • Forma secundară: este legată de o altă afecțiune, precum sclerodermia sau lupusul, și începe de regulă mai târziu.
  • Când mergi la medic: dacă apar răni pe degete, dacă simptomele sunt pe o singură parte sau dacă au început după 30 de ani.

Ce este fenomenul Raynaud și cum arată un episod

În fenomenul Raynaud, vasele mici de sânge de la mâini și de la picioare fac spasme la frig sau la stres, iar circulația spre vârful degetelor scade temporar. Sunt afectate mai ales degetele, dar uneori și urechile, nasul sau buzele.

Un episod tipic are trei faze, deși nu apar mereu toate:

  • alb – degetele devin palide, reci și amorțite;
  • vânăt – pielea capătă o nuanță albăstruie, din cauza lipsei de oxigen;
  • roșu – la reîncălzire, degetele pot pulsa, furnica sau se pot umfla.

Un episod poate dura de la câteva minute la câteva ore. Pe pielea închisă la culoare, aceste schimbări se văd mai greu, așa că amorțeala și durerea pot fi principalele semne.

Ilustrație cu cele trei faze de culoare ale degetelor în fenomenul Raynaud: alb, vânăt și roșu

Raynaud primar sau secundar: de ce contează diferența

Forma primară, numită și boala Raynaud, este cea mai frecventă și nu este legată de o altă afecțiune. Afectează mai ales femeile și începe de regulă între 15 și 30 de ani.

Forma secundară este legată de o altă boală, de medicamente sau de factori externi și poate fi mai serioasă. Printre cauze se numără unele boli autoimune ale țesutului conjunctiv, precum sclerodermia, lupusul sau artrita reumatoidă, dar și anumite boli ale vaselor de sânge.

În sclerodermie, schimbările de culoare ale degetelor sunt adesea printre primele semne, alături de umflarea și rigiditatea lor, iar în lupus fenomenul Raynaud apare printre manifestările posibile. Totuși, nu toate persoanele cu fenomen Raynaud au sclerodermie.

Fenomenul Raynaud este uneori confundat cu alergia la frig, care se manifestă diferit:

Raynaud primarRaynaud secundarAlergia la frig
Ce se întâmplăSpasm al vaselor mici, fără o boală în spateSpasm cauzat de o boală, de medicamente sau de vibrațiiReacție a pielii la frig, ca o urticarie
Cum aratăDegete albe, vinete, apoi roșii, de obicei la ambele mâiniAceleași schimbări, uneori pe o singură parte și cu răni pe degeteUmflături roșii, cu mâncărime, pe pielea expusă
Când începeDe obicei între 15 și 30 de aniDe regulă în jurul vârstei de 40 de aniMai des la femeile tinere
Ce recomandă mediculConsult și protecție la frigCapilaroscopie, analize și evaluarea bolii de bazăConsult dermatologic, uneori cu testul cubului de gheață

Ce declanșează episoadele și ce te ajută iarna

Factori declanșatori

  • frigul și schimbările bruște de temperatură;
  • stresul și emoțiile puternice;
  • folosirea îndelungată a uneltelor care vibrează;
  • fumatul, care îngustează vasele de sânge;
  • unele medicamente, de exemplu betablocantele, anumite tratamente pentru migrenă sau pentru ADHD și unele produse pentru răceală.

Ce te ajută

Majoritatea persoanelor cu fenomen Raynaud își pot ține simptomele sub control dacă evită frigul. Ține-ți cald tot corpul, mai ales mâinile, picioarele și capul.

  • poartă mănuși cu un singur deget, care țin mai cald decât cele obișnuite, și îmbracă-te în straturi;
  • renunță la fumat;
  • fă mișcare regulat, pentru circulație, și încearcă tehnici de relaxare;
  • în timpul unui episod, intră într-un loc cald și încălzește degetele cu apă caldă, nu fierbinte.

Semnele de alarmă: când mergi la medic

Programează un consult dacă:

  • apar răni sau ulcerații pe vârful degetelor;
  • episoadele afectează doar o parte a corpului;
  • simptomele au apărut prima dată după vârsta de 30 de ani;
  • ai și dureri articulare, erupții pe piele sau slăbiciune musculară;
  • degetele sunt umflate și rigide sau pielea de pe mâini se îngroașă;
  • episoadele sunt tot mai dese și mai intense;
  • un copil sub 12 ani are astfel de episoade.

Atenție · Cere ajutor medical în aceeași zi dacă

  • o criză nu trece nici după ce te-ai încălzit, iar degetul rămâne alb sau vânăt și foarte dureros;
  • apare o rană infectată sau o zonă neagră pe vârful unui deget – în cazuri rare, un vas de sânge blocat complet poate distruge țesutul;
  • nu mai poți folosi normal mâna sau piciorul afectat.

Ce investigații poate recomanda medicul

Pentru a deosebi forma primară de cea secundară, medicul poate recomanda capilaroscopia periunghială – examinarea capilarelor de la baza unghiei – și analize pentru anticorpii antinucleari (ANA) și pentru inflamație (VSH).

Evaluarea poate începe la medicul de familie sau cu un consult dermatologic, în care medicul examinează pielea, unghiile și degetele. Forma secundară se investighează de obicei împreună cu un reumatolog, mai ales când se suspectează o boală autoimună. O evaluare cardiologică poate fi utilă în anumite situații, de exemplu când medicul suspectează o problemă a vaselor de sânge.

Medic dermatolog care examinează capilarele de la baza unghiei, la evaluarea sindromului Raynaud

Ce nu trebuie să faci

  • Nu încălzi degetele amorțite cu apă fierbinte sau lângă sobă: nu simt bine căldura și se pot arde.
  • Nu întrerupe singur un tratament prescris, chiar dacă bănuiești că îți declanșează episoadele; discută mai întâi cu medicul.
  • Nu ignora o rană mică pe vârful degetului și nu încerca să o tratezi singur acasă.

De reținut: în majoritatea cazurilor, degetele care se albesc la frig semnalează o reacție neplăcută, dar fără gravitate, a vaselor de sânge, pe care o poți ține sub control cu haine groase și mănuși. Rănile pe degete, simptomele pe o singură parte sau debutul după 30 de ani sunt însă motive de consult.

Întrebări frecvente

Este periculos sindromul Raynaud?

Forma primară este neplăcută, dar de regulă nu lasă urme. Forma secundară poate fi mai serioasă, pentru că, în cazuri rare, pe vârful degetelor pot apărea răni greu de vindecat. De aceea, primele episoade apărute după 30 de ani sau orice rană pe deget trebuie evaluate de medic.

Care este diferența dintre sindromul Raynaud și alergia la frig?

În sindromul Raynaud, vasele de sânge din degete se contractă, iar degetele se albesc, se învinețesc și apoi se înroșesc. În alergia la frig, pe pielea expusă apar umflături roșii care dau mâncărime, ca într-o urticarie. Cele două se pot confunda, dar se investighează diferit, iar un consult dermatologic poate lămuri despre ce este vorba.

Ce este capilaroscopia și doare?

Capilaroscopia periunghială este examinarea vaselor foarte mici de la baza unghiei, cu un aparat care mărește imaginea. Este o investigație neinvazivă, care nu doare. Rezultatul îl ajută pe medic să deosebească forma primară de cea secundară.

La ce medic merg dacă mi se albesc degetele la frig?

Poți începe cu medicul de familie sau cu un consult dermatologic, în care medicul examinează pielea, unghiile și degetele. În funcție de rezultat, te poate îndruma la reumatolog, care investighează de obicei forma secundară, iar în anumite situații îți poate recomanda și o evaluare cardiologică.

Concluzie

Sindromul Raynaud nu ascunde, de obicei, o altă boală, iar hainele calde, mănușile și renunțarea la fumat pot preveni multe episoade. Când apare după 30 de ani, pe o singură parte sau cu răni pe degete, poate semnala o afecțiune care merită diagnosticată din timp.

La Dr. Leventer Centre, dermatologul îți evaluează pielea, unghiile și degetele, îți spune dacă ai nevoie de investigații suplimentare sau de un consult la reumatolog, iar, dacă medicul o recomandă, evaluarea cardiologică se poate face în aceeași clinică. Programează o consultație dacă episoadele îți afectează viața de zi cu zi sau dacă observi unul dintre semnele de alarmă.

Întreabă la consultație

  • Episoadele mele arată ca o formă primară sau secundară de Raynaud?
  • Am nevoie de capilaroscopie sau de analize pentru anticorpi?
  • Poate vreunul dintre medicamentele pe care le iau să îmi declanșeze episoadele?
  • Este cazul să fac și o evaluare cardiologică sau un consult la reumatolog?

Programare

Cere o programare la Dr. Leventer Centre Victoriei (Str. Monetăriei nr. 8, Sector 1, București) sau Băneasa (Șos. Gh. I. Sisești 8A, Sector 1, în cadrul Enayati Medical City): programează-te online sau sună la 0374 415 744.

Notă medicală: acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic dermatolog.

Bibliografie

  • NHS. Raynaud’s. National Health Service (Marea Britanie), consultat în octombrie 2026. nhs.uk
  • NHS. Causes of Raynaud’s. National Health Service (Marea Britanie), consultat în octombrie 2026. nhs.uk
  • Mayo Clinic. Raynaud’s disease – Symptoms and causes. Consultat în octombrie 2026. mayoclinic.org
  • Cleveland Clinic. Raynaud’s syndrome. Consultat în octombrie 2026. my.clevelandclinic.org
  • DermNet. Raynaud phenomenon. Consultat în octombrie 2026. dermnetnz.org
  • MedlinePlus (U.S. National Library of Medicine). Raynaud phenomenon. Consultat în octombrie 2026. medlineplus.gov
  • Johns Hopkins Medicine. Scleroderma symptoms. Consultat în octombrie 2026. hopkinsmedicine.org
  • American Academy of Dermatology. Scleroderma: signs and symptoms. Consultat în octombrie 2026. aad.org
0374 415 744 Programare online
×

Am deschis Băneasa Tumor Center Hospital, parte din Leventer Medical Group.

Află mai multe aici