Top

În fiecare an, odată cu debutul sezonului cald, revine în prim-planul discuției subiectul protecției împotriva razelor UV. Soarele este o bombă termonucleară, o explozie permanentă de energie produsă de atomii de hidrogen. Ca la orice stea din univers, masa lui se transformă neîncetat în emisie de radiaţii vizibile şi invizibile, care străbat spaţiul, ajungând pe Pământ după ce trec prin filtrul stratului de ozon. UVB şi UVA afectează în mod direct pielea expusă la lumină. Ele sunt responsabile de apariţia bronzului, ca o reacţie de apărare, şi tot ele produc fotoîmbătrânirea pielii şi chiar stârnesc sau agravează unele boli cutanate. Prin urmare, dacă nu ești atent și nu ai grijă, poți să îți deteriorezi pielea și să riști apariția unor afecțiuni grave, precum cancerul de piele.

Află ce poți face în cazul în care te-ai “prăjit” la soare și cum poți să repari pielea arsă de soare.

Cum te poți arde la soare

Dacă în prima zi de expunere la soare nu folosești metode de prevenție împotriva arsurilor, precum cremă SPF și evitarea razelor solare în intervalul orar 11-16, vacanța ta poate fi stricată încă de la debut și riști apariția unor complicații. Apare acea “arsură la soare”, numită medical eritem actinic, adică înroşirea tegumentului expus, însoţită de usturime şi uneori de frisoane şi durere de cap.

UVB sunt razele bronzului dar si ale arsurii cutanate, pe când UVA pătrund adânc în piele şi îi modifică structura ADN. Dacă UVB distrug pielea instantaneu, cele de tip A produc o deteriorare lentă dar cumulativă în timp.

Ce probleme medicale pot debuta după plajă:

1. Erupţia benignă la lumina de vară afectează mai frecvent femeia tânără de 20-30 de ani și se manifestă pe părţile corpului care n-au văzut lumina soarelui mai tot anul şi pe care pot apărea băşici după câteva ore de plajă.
2. Erupţia polimorfă la lumină afectează în schimb în mod egal femeia şi bărbatul. Ea se manifestă prin pete roşii-violacee edematoase fixe, simetrice la nivelul feţei, care simulează o altă afecţiune fotoindusă gravă, lupus eritematos.
3. Pruritul estival, adică mâncărimea pielii, poate apărea vara după o expunere masivă la soare. Câteva zile de stat la umbră îl remit de la sine, sau îl puteţi calma cu un emolient sau cu o mixtură mentolată.
4. Urticaria solară apare imediat, după 5-10 minute de expunere, şi se manifestă prin pete mari, neregulate, policiclice şi fugace, foarte pruriginoase, de culoare roz-roşiatic.

E foarte bine şi prudent ca, înainte de plecarea în concediu, cei care au mai avut astfel de probleme cu soarele și în alţi ani să ceară sfatul medicului dermatolog. Ei vor fi instruiţi cum să se expună corect şi vor primi preventiv un tratament de pregătire a pielii cu betacaroten sau cu alte medicamente fotoprotectoare.

Consecințele razelor UV asupra pielii

Intensitatea radiaţiilor depinde de amplasarea geografică, de altitudine, de sezon sau de ora zilei. Nu contează că stăm la umbră. Razele se reflectă de nisip, apă, luciul gheţii sau cenuşiul trotuarului şi ne învăluie fără să ne dăm seama. Zilnic, suntem expuși la 50% raze infraroşii, 40% lumină vizibilă şi 5-10% ultraviolete, mai multe UVA decât UVB.

Cea mai gravă consecinţă a expunerii la razele soarelui este acumularea în timp a efectelor lor şi apariţia marelui “C”: cancerul cutanat. Aluniţele vechi îşi pot modifica aspectul, cresc în suprafaţă şi volum, îşi schimbă culoarea şi marginile devin neregulate, ca o pată de ulei. Pot să apară leziuni noi, negricioase. Riscul de melanom există, şi uneori singura salvare este controlul repetat al sănătăţii pielii în scop preventiv. Există şi alte tipuri de cancere cutanate, epitelioamele sau carcinoamele spinocelulare sau bazocelulare, apărute ca urmare a expunerii îndelungate la soare.

Cum repari pielea arsă de soare?

Dacă de la prima expunere la soare, pielea ta se resimte, ai la îndemână o serie de remedii pe care să le pui în practică:

1. Duș cu apă călduță
2. Masaj cu alcool medicinal care răcoreşte şi opreşte “arsura celulară”
3. Ia o aspirină pentru o opri durerea de cap și frisoanele
4. Hidratează-te cu apă, ceai sau lapte

În cazuri mai grave însă, poate fi necesar repausul la pat într-o cameră răcoroasă. Uneori, când arsura este mai gravă, sunt necesare câteva zile de spitalizare pentru administrarea de perfuzii care restabilesc pierderile lichidiene prin transpiraţie şi descuamarea intensă.

Nu-ți risca sănătatea pielii pentru un bronz trecător. Dacă ai experimentat arsuri sau leziuni în urma expunerii la soare, consultul medical este obligatoriu, şi orice suspiciune trebuie verificată, căci ea poate fi vitală în cazul unui diagnostic de melanom. Află mai bine că e vorba de o alarmă falsă, decât să-ți pară rău mai târziu!

Top

Când ne gândim la lunile de vară, instantaneu ne gândim la vacanță, la plajă, la drumeții montane sau la vizite în alte țări. Zilele frumoase de vară reprezintă o sursă de relaxare și bună dispoziție, însă nu trebuie să ignorăm potențialele pericole pe care sezonul estival le poate avea asupra sănătăţii pielii. Află care sunt cele mai frecvente boli de piele care apar vara și învață cum să te protejezi de ele.

Cele mai frecvente boli de piele care apar vara

În timpul verii ne petrecem cel mai mult timp “afară”, în condiții de căldură și umezeală, prin urmare șansele de dezvoltare și răspândire a unor afecțiuni dermatologice sunt mai crescute față de orice altă perioadă din an. Principalul pericol pentru piele este expunerea iresponsabilă la soare care poate duce la alergii sau arsuri solare serioase. Pe lângă acestea, mai există o serie de afecțiuni care pot fi dezvoltate pe timp de vară, și se pot transforma în boli de piele precum:

1.      Fitodermatozele sunt erupţii cutanate sau dermatoze produse de contactul nemijlocit cu anumite părţi din plante. Cele mai multe reacţii adverse la om sunt însă date de unele substanţe eliberate de diverse plante, atunci când sunt rupte sau prelucrate. Reacţiile locale iritante produse suprafeţei cutanate pot fi date fie de reacţia chimică a plantei în contact cu pielea, fie de acţiunea mecanică de atingere a unei suprafeţe aspre. Pe zona de contact, tegumentul se umflă şi se înroşeşte, iar mâncărimea poate fi foarte intensă.
2.      Urticaria de contact determinată de componente chimice alergene din plante este o altă problemă a pielii. În mod obişnuit, unele proteine din plante ca cele din susan, henna, bumbac, iris, unele specii de lalele, arbore de cauciuc, capşuni şi alte fructe cu seminţe mici sau planta de muştar, determină apariţia unor plăci roşii umflate, localizate pe zona de atingere, leziuni care sunt însoţite de mâncărime intensă. De asemenea, urticaria poate apărea și în urma alergiei provocate de soare.
3.      Reacţiile fototoxice produse de plante sunt un alt tip de manifestare cutanată posibilă şi apar deoarece în anumite etape ale dezvoltării lor acestea eliberează substanţe fotosensibile ca psoralenul. Foarte cunoscute sunt leziunile lineare băşicate şi parcă biciuite pe pielea gambelor care apar după o zi petrecută vara la iarbă verde. Reacţii asemănătoare dau şi frunzele de morcovi sau de ţelină sau cele de lămâi sau portocal. Persoanele atopice, predispuse la manifestări alergice trebuie îndeosebi să se ferească de contactul cu aceste plante. Dacă în istoricul personal există episoade de urticarie de contact la plante este foarte probabil ca reacţia cutanată să se repete în aceleaşi condiţii.
4.      Ciupercile pielii pot fi luate de la animale sau din sol. Microsporum canis poate fi luat de la câine, dar şi de la pisică, atât prin contact direct cu animalul bolnav, cât şi prin contactul cu carpeta, pledul, podeaua sau obiectele de mobilier pe care acestea stau de obicei. Uneori, inflamaţia locală este foarte intensă şi apar leziuni asemănătoare cu coşurile, grupate pe zona lipsită de păr. Aspectul se observă adesea la copiii care şi-au petrecut vacanţa la ţară sau trăiesc într-un mediu în care trăiesc animale. Alteori, apar pe corp leziuni roşiatice rotunde, ca un bănuţ, care se măresc spre periferie. Ele sunt produse tot de infecţia cu dermatofiţi a pielii. Ciuperca piciorului este o afecțiune comună pe timp de vară, care se transmite cu ușurință în locuri publice, precum piscină, vestiare sau dușuri comune.  Pitiriazis Versicolor este o ciupercă regăsită peste tot în natură, inclusiv pe suprafața pielii. În mod normal este îndepărtată în timpul igienei zilnice, însă pe timp de vară, din cauza temperaturilor ridicate și a umidității, ciuperca se poate răspândi mult mai ușor.
5.      Înțepăturile de insectă sunt periculoase atât “acasă”, cât și în medii tropicale. Țânțarii sunt un inamic supărător, viespile, albinele sau păianjenii sunt în schimb un veritabil pericol. La contactul pielii cu meduze sau cu ariciul de mare se produc leziuni intens dureroase.

Pentru ca pielea să rămână sănătoasă trebuie să ai grijă de ea, atât la nivel de prevenție, cât și prin vizita la cabinetul dermatologic de fiecare dată când apare o suspiciune de boli de piele. Nu-ți strica vacanța din cauza unei afecțiuni dermatologice care poate fi ținută sub control cu ajutorul sfatului dermatologului.

Top

Sezonul de vară, pe lângă vacanțe și timp liber, înseamnă și zile petrecute la piscină, ștrand sau bazin. Dar înainte să-ți organizezi o zi la piscină, informează-te asupra pericolelor la care te poți expune și află ce boli de piele poți lua de la piscină.

Din cauza suprapopulării pe timpul sezonului cald, dar și a unei mentenanțe precare, piscinele și bazinele publice pot fi un focar de boli dermatologice. 

Cum ar trebui îngrijită piscina în mod optim

Principalul produs chimic folosit pentru dezinfecţie este clorul sub formă de hipoclorit asociat cu un stabilizator. Trebuie folosită o cantitate calculată după reguli bine stabilite în funcţie de volumul apei din bazin; de asemenea, clorinarea trebuie repetată săptămânal, astfel încât calitatea apei de scăldat să fie apropiată de cea de băut. Mirosul înţepător de clor nu este semnalul unei dezinfecţii eficiente, ci se datorează combinaţiei dintre clorul liber eliberat şi substanţele organice lăsate în apă de cei care se îmbăiază. În apa de piscină se mai adaugă şi un reductor de floră micotică, un stabilizator de pH cu efect de dedurizare şi substanţe antirugină, astfel încât scăldatul să fie sigur pentru piele. Piscinele moderne au şi alte sisteme de sterilizare a apei, cum ar fi filtrul UV.

CITEȘTE ȘI: Cele mai frecvente boli de piele care apar vara

Cum să ai grijă de pielea ta

La ştrandul public mai trebuie respectată o condiţie: să existe o suprafaţă de cel puţin 4,5 m2 de persoană, reciclarea apei să fie de 2 m3 pe oră iar analiza microbiologică a apei să se facă regulat. În bazin nu este voie să fie mai mult de 100 bacterii/ml, iar E.coli să nu existe deloc. Când aceste condiţii nu sunt respectate, pot apărea infecţii ale pielii, urechilor şi ochilor: otita şi conjunctivita de piscină.

Cele mai frecvente boli de piele luate de la piscină

Poluarea sau neîngrijirea corespunzătoare a apei din bazin a dus la dezvoltarea unei patologii specifice. Află în continuare, ce boli de piele poți lua de la piscină:

1.     Infecţii microbiene, care sunt declanşate de stafilococii patogeni lăsaţi în apă de pe tegumentul persoanei cu semne evidente de boală. Stafilococii patogeni găsesc în apa stătută şi caldă un mediu prielnic de supravieţuire şi dezvoltare şi astfel infectează pielea celor sănătoşi, producând furuncule sau alte piodermite.
2.     Infecție cu piocianic. Acest germene se găseşte în special în intestinul copiilor mici, iar serotipul O se poate găsi în bazinele încălzite şi frecventate de aceştia sau în cele supraaglomerate. Pot apărea mici epidemii de foliculită cu debut acut după îmbăiere, localizate mai ales pe zonele acoperite de costumul de baie, deoarece aici contactul este mai prelungit.
3.     Micoze sau ciuperci, favorizate de umiditate, căldură şi maceraţia tegumentară. Zonele cu apă mică, supraîncălzite de soare şi suprapopulate, aşa cum sunt cele de la marginea piscinelor, constituie cel mai sigur rezervor de ciuperci. Micozele sunt cele mai frecvente îmbolnăviri, datorate scăldatului în bazinul public. Talpa piciorului şi spaţiile interdigitale sunt cel mai adesea afectate.
4.     Candidoza poate apărea după o vizită la piscină, dezvoltându-se în pliurile naturale ale pielii sau cu pitiriazis verzicolor, ciupercă manifestată prin pete mici roz, cafenii sau albicioase, localizate cel mai adesea pe trunchi.
5.     Negii pe talpă pot apărea în urma plimbatului desculţ pe lângă piscină. Verucile vulgare plantare sunt denumirea medicală a negilor din talpă şi sunt cauzate de un virus care produce mici leziuni înfipte în piele, asemănătoare cuielor de tapiţer, aspre, dureroase, precum bătăturile şi extrem de neplăcute deoarece tratamentul se face numai prin cauterizare.
6.     Microepidemii de moluscum contagiosum, leziuni mici hemisferice, asemănătoare cu niște excrescenţe grupate pe zone de microtraumatism. Şi în acest caz avem de-a face cu o infecţie virală care se tratează la dermatolog.
7. Alergia la substanţele folosite pentru dezinfecţie sau alergia aquagenă care se produce la imersiunea în apă şi se manifestă prin mici pete roşii, intens pruriginoase care apar după îmbăiere. Doar persoanele alergene au acest risc. Copiii sunt cei mai afectaţi.
8. Decolorarea părului din cauza clorului din piscină.

Înotatul în zilele însorite de vară la piscină sau la ștrand este o activitate plăcută și benefică organismului. Însă, trebuie să ții cont de factorii de risc ai fiecărei locații. Pentru sănătatea ta, evită locațiile cu apă tulbure, cu miros puternic și care nu par curate. Iar dacă în urma unei zile petrecute la piscină prezinți semne de infecție, mergi rapid la un consult dermatologic.

Ai grijă unde și cum îți petreci zilele de vară. Nu ignora posibilele surse de microbi și infecții din spațiile publice.