Top

Mâncărimea pielii, cunoscută și sub numele de prurit, este o senzație neplăcută care poate afecta orice parte a corpului. Deși este adesea un simptom minor, senzația de mâncărime persistentă poate fi un indiciu al unei afecțiuni medicale mai grave, inclusiv al unei boli de piele. 

În acest articol vom explora cele mai cunoscute boli de piele care provoacă mâncărimi, oferind informații despre simptomele lor specifice. De asemenea, vom discuta despre cazurile în care mâncărimea pielii poate indica o urgență medicală și despre importanța consultării unui medic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. 

7 boli de piele care provoacă mâncarimi 

După cum spuneam mai sus, pruritul este un simptom pentru mai multe boli de piele, fiecare dintre acestea putând să afecteze într-un mod diferit bolnavul. De aceea e importantă vizita la medicul dermatolog atunci când te confrunți cu mâncărimea pielii. În acest fel te asiguri că primești tratamentul adecvat pentru afecțiunea medicală care îți provoacă acest simptom neplăcut. Iată 7 dintre cele mai comune boli de piele care provoacă mâncărimi: 

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică este o afecțiune inflamatorie a pielii care afectează zonele bogate în glande sebacee, precum scalpul, fața și pieptul. Se caracterizează prin descuamarea pielii, roșeață și prurit intens. Pruritul asociat poate fi destul de deranjant și poate fi agravat de stres sau dezechilibre hormonale. Tratamentul implică utilizarea de șampoane speciale anti-seboreice, creme sau loțiuni cu ingrediente antiinflamatorii și antimicrobiene pentru a reduce inflamația și iritația. 

Psoriazisul

Psoriazisul este o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin creșterea rapidă a celulelor pielii, care duc la formarea unor plăci roșii, solzoase și deseori pruriginoase. Pruritul asociat psoriazisului poate fi moderat până la sever și poate fi declanșat de stres, temperaturi extreme sau iritanți chimici. Tratamentul variază în funcție de gravitatea afecțiunii, dar poate include creme sau unguente cu corticosteroizi, fototerapie sau medicamente imunosupresoare. 

Zona Zoster 

Zona zoster este o infecție virală cauzată de virusul varicelo-zosterian, care declanșează o erupție cutanată dureroasă și pruriginoasă într-un singur nerv sau grup de nervi. Pruritul poate fi intens și poate fi însoțit de senzații de arsură sau durere. Tratamentul implică antivirale pentru a combate infecția și medicamente pentru gestionarea durerii și pruritului, precum și comprese reci sau loțiuni calmante. 

Candidoza pielii 

Candidoza pielii este o infecție fungică cauzată de ciuperca Candida, care poate provoca erupții cutanate roșii, solzoase și pruriginoase în zonele umede ale corpului, cum ar fi sub sâni, în pliurile pielii sau în zona genitală. Pruritul poate fi persistent și poate fi exacerbate de umiditate și căldură. Tratamentul include antifungice topice sau orale pentru a elimina infecția și pentru a reduce pruritul și iritația. 

Xeroza cutanată 

Xeroza cutanată, sau uscăciunea excesivă a pielii, poate fi cauzată de factori externi precum aerul uscat, expunerea la substanțe iritante sau îmbătrânirea naturală a pielii. Pielea uscată poate devehttps://drleventercentre.com/pielea-uscata-cauze-si-tratament/ni iritată și pruriginoasă, mai ales în zonele predispuse la deshidratare, cum ar fi coatele și genunchii. Tratamentul implică hidratarea regulată a pielii cu creme sau unguente emoliente pentru a restabili bariera pielii și a reduce pruritul. 

Foliculita 

Foliculita este o inflamație a foliculilor de păr cauzată de bacterii sau ciuperci, care poate provoca mici umflături roșii sau pustule în jurul foliculilor de păr, însoțite de prurit și sensibilitate. Tratamentul poate include antibiotice topice sau orale pentru a trata infecția și pentru a calma pruritul și inflamația. 

Urticaria 

Urticaria este o afecțiune caracterizată prin apariția rapidă a petelor roșii sau umflăturilor pe piele, care sunt însoțite de prurit intens și pot fi cauzate de alergii, stres sau infecții. Pruritul asociat poate fi sever și poate fi gestionat cu antihistaminice orale sau topice și evitarea factorilor declanșatori cunoscuți. 

În ce moment pruritul reprezintă o urgență medicală 

Pruritul poate fi un simptom neplăcut și uneori chiar deranjant, însă în majoritatea cazurilor nu reprezintă o urgență medicală. Cu toate acestea, există situații în care pruritul poate indica o problemă mai gravă și necesită asistență medicală urgentă. Iată câteva situații în care pruritul poate reprezenta o urgență medicală: 

• Reacții alergice severe (anafilaxie) – dacă pruritul este însoțit de umflături, dificultăți în respirație, senzație de sufocare, bătăi rapide ale inimii, amețeli sau pierderea conștiinței; 
• Infecții grave – precum septicemia (infecție în sânge) sau infecțiile cutanate profunde; 
• Probleme hepatice – în special atunci când pruritul este asociat cu icter (colorarea pielii și a ochilor în galben), poate indica probleme hepatice grave, cum ar fi hepatita sau insuficiența hepatică; 
• Afecțiuni neurologice – pruritul care nu poate fi explicat și care este însoțit de alte simptome neurologice, cum ar fi slăbiciunea sau amorțeala, ar putea indica o afecțiune neurologică subiacentă care necesită evaluare și tratament imediat; 

• Reacții adverse la medicamente – unele medicamente pot cauza reacții alergice severe sau reacții adverse care să includă prurit intens și care necesită oprirea imediată a medicamentului și consult medical. 

Nu uita! Dacă experimentezi prurit sever și persistent sau dacă acesta este însoțit de alte simptome preocupante, este recomandabil să cauți asistență medicală imediată pentru evaluare și tratament adecvat. 

Dacă te confrunți cu acest simptom care, uneori, poate fi neplăcut, apelează la experții în sănătatea pielii ai Dr. Leventer Centre. Programează-te acum pentru o consultație!