Ovidiu Bojor, de 34 de ani în luptă cu cancerul de piele

Top

Ovidiu Bojor este una dintre cele mai importante personalități românești, munca sa aducându-i recunoașterea a trei importante academii: Academia Română, Academia de Științe Medicale și Academia Americană de Arte și Științe. Născut în anul 1924, profesorul Bojor este un exemplu al unei vieți dedicate cunoașterii și explorării. 

Activitatea sa din domeniul farmaciei a fost completată de obținerea a 40 de brevete de invenții, poziția de observator al Națiunilor Unite pentru țările din Africa și Asia pe domeniul dezvoltării și de postura de alpinist pe unii dintre cei mai mari și mai uimitori versanți de pe planetă.

O viață trăită din plin

Alpinismul, una dintre pasiunile sale,  l-a purtat în expediții pe unii dintre cei mai înalți munți din lume. O astfel de expediție a avut loc în anul 1985, atunci când grupul pe care l-a condus a reușit să urce pe vârful Gurja Himal (7.165m) din Nepal. 

Succesul acestei provocări a avut la bază două aspecte: „aclimatizarea” și „altitudinizarea” și, deși a reușit să se adapteze condițiilor de mediu, lumina solară la care a fost expus avea să producă un impact ulterior asupra pielii. La întoarcerea în țară a observat o pată neobișnuită în zona frunții. Pentru că pata nu dispărea, a programat o consultație la dermatolog. 

„Diagnosticul a fost epiteliom bazocelular […] cancer de piele”- Prof. Ovidiu Bojor. 

Acest tip de cancer de piele apare, de obicei, la persoanele trecute de 40 de ani care s-au expus la soare necontrolat și pe perioade lungi de timp. În cazul domnului Bojor, expunerea prelungită la raze UV atât în laborator cât și în copilărie, când făcea tratament pentru rahitism, sau pe munte și-au spus cuvântul. Prima operație de îndepărtare a leziunii a avut loc la scurt timp după identificarea acesteia dar, din nefericire, tehnologia din acea perioadă nu a permis o eliminare completă a celulelor canceroase. 

Viața continuă, indiferent de probleme

Problemele legate de cancerul de piele s-au perpetuat de-a lungul deceniilor, dar fără a-l opri pe Profesorul Bojor să își continue activitatea sa de cercetare. Din păcate, din cauza faptului că marginile tumorilor excizate nu erau curate, noi și noi tumori creșteau. Așa se face că, în 2008, domnul profesor Bojor a cunoscut-o pe Dr. Mihaela Leventer. Aceasta, împreună cu echipa sa de la Dr. Leventer Centre, l-a tratat timp de mai mulți ani, reușind să excizeze mare parte din tumori. Date fiind însă vârsta dar și extinderea cancerului, s-a ajuns la concluzia că, pentru ținerea sub control a durerii și celorlalte simptome specifice, sunt necesare îngrijirile paliative.

În acest punct, munca de-o viața a Dr. Bojor în domeniul farmaceutic s-a dovedit cea mai utilă. Farmacistul și-a îndreptat atenția către o plantă străveche, Cannabis indica: „Am observat că există două tipuri de uleiuri volatile […] unul gras, comestibil și de bună calitate și uleiul esențial, cu acțiune terapeutică, canabidolul”. 

Infuziile cu ceaiul care conținea urme ale acestor uleiuri au venit în ajutorul terapiilor convenționale pentru a putea ține sub control simptomele bolii și a-i permite domnului profesor Bojor să își trăiască viața și să își continue activitatea. 

În ciuda faptului că suferă de acest cancer cutanat încă din 1986, evoluția bolii a fost suficient de lentă încât dl. Bojor să poată trăi o viață bună și echilibrată. Mesajul său către noi toți este însă legat mai ales de prevenție. 

„Fără lumină nu există nimic pe lume, însă expunerea la lumină trebuie să fie atent dozată. Este important să ne ferim de lumina solară directă, mai ales când aceasta vine cu ultraviolete. Dați cea mai mare atenție prevenției. Nu doar în cazul pielii, ci în orice afecțiune. La primele semne, apelați la medic. Orice boală luată de la început îi dă pacientului mai multe șanse. Chiar și acum, în pandemie, trebuie apelat urgent la medic”, Prof Ovidiu Bojor.

Tu ce scuze ai pentru evitarea consultației dermatologice?

Top

În cazul cancerului de piele, diagnosticarea timpurie este elementul cheie care poate asigura vindecarea și recuperarea cât mai rapide și lipsite de complicații. De aceea este indicat să ai o rutină în a face un screening anual de piele, pentru a observa eventualele modificări de formă, culoare sau dimensiune.

Știm cu toții că a preveni este mult mai ușor decât a vindeca, dar cu toate astea, mulți amână vizitele la dermatolog, iar consecințele pot fi extrem de grave. În cele ce urmează o să trecem în revistă cele mai comune scuze pe care și le găsesc pacienții, dar și diferite soluții la îndemână pentru pacienți.

Suntem în pandemie

Răspândirea coronavirusului a schimbat din temelii modul în care ne trăim viețile și în care ne desfășurăm munca, așa că este de înțeles că mulți pun în balanță riscurile asociate unor boli de piele și posibilitatea de îmbolnăvire. Deși unii dermatologi și-au închis momentan cabinetele, adevărul este că există în continuare opțiuni.

Dacă ai o leziune care te preocupă, mai ales dacă a devenit mult mai mare sau și-a schimbat forma sau culoarea, sună la cabinetul dermatologului și vezi ce opțiuni ai la îndemână. Teledermatologia și fotografiile pot ajuta la stabilirea unui diagnostic. Medicul decide apoi dacă este necesar să te consulte și la cabinet.

Nu avem timp

Adevărul este că trăim într-o lume foarte agitată, în care timpul nostru ajunge să fie împărțit între tot mai multe obligații. La fel de adevărat este însă că propria noastră sănătate trebuie să reprezinte mereu o prioritate. O soluție în acest sens ar putea fi o zi de concediu pe care să o folosești pentru sănătatea ta și în care să faci un screening de piele, dar și alte analize și consultații de rutină sau pentru diferitele simptome pe care le poți prezenta. În plus, teledermatologia permite o „vizită” la dermatolog care poate fi inclusă chiar și în cele mai încărcate programe.

Alte probleme de sănătate

Pielea este cel mai mare organ al corpului și trebuie să ai grijă de el indiferent dacă suferi sau nu de alte probleme de sănătate. Dacă nu este o urgență, medicii pot amâna o potențială biopsie sau ajusta tratamentele pe care le prescriu pentru a nu interfera cu alte medicamente pe care le iei la un anumit moment dat. Este important să îi explici dermatologului despre celelalte probleme de sănătate și împreună să găsiți soluțiile potrivite în ceea ce privește consultul sau tratamentele prescrise.

Frica de ace

Atunci când este vorba despre o vizită la dermatolog, ia în calcul posibilitatea unei biopsii. Aceasta poate veni la pachet cu frica de ace. Din nou, comunicarea cu medicii se dovedește a fi cât se poate de importantă, iar ajuns în situația în care trebuie să fii supus unei astfel de proceduri, aceștia îți pot distrage atenția sau aplica unele anestezice locale.

Frica de necunoscut

Adevărul este că un screening de piele poate fi o experiență care să te neliniștească la început, mai ales atunci când nu ești familiar cu procedura. Cu toate acestea, vorbim aici de o procedură de rutină pe care medicii dermatologi sunt instruiți să o facă fără a produce un disconfort pacienților.

Este foarte important să joci un rol activ în ceea ce privește sănătatea pielii tale. Vorbim aici și de prevenție, dar și de monitorizarea eventualelor modificări care pot apărea în timp. Smartphone-urile permit acest lucru cu ușurință, dar și să ții legătura cu dermatologii atunci când ceva te îngrijorează.

Tipuri de cancer de piele – cum le recunoști și cum se tratează

Top

Sunt mai multe tipuri de cancer de piele, însă, cel mai periculos este melanomul. La nivel mondial, sunt diagnosticate anual peste 132.000 de cazuri de melanom și între 2 și 3 milioane de cazuri non-melanom.

Ce este cancerul de piele?

Cancerul de piele apare atunci când celulele pielii se multiplică într-un mod anormal și într-un ritm ridicat. Această producție exacerbată de celule este provocată de o “eroare” (mutație) survenită la nivel de ADN celular. 

În cele mai frecvente cazuri apare pe zonele cele mai expuse la razele UV ale soarelui, precum scalpul, fața, buzele, urechile, gâtul, pieptul, brațele sau mâinile și, mai ales în cazul femeilor, pe picioare. Însă, se poate dezvolta și în zone mai “ascunse”, precum palme, zona genitală, zona de sub unghii sau zona dintre degete. 

Tipuri de cancer de piele

Există mai multe tipuri de cancer de piele și fiecare este determinat de zona în care se dezvoltă celulele cancerigene. Cele mai frecvente 3 tipuri de cancer de piele se dezvoltă la nivelul epidermului (stratul superficial al pielii care protejează organismul de factorii periculoși din mediu), care conține 3 tipuri principale de celule: bazale, scuamoase și melanocite. 

Cele mai frecvente tipuri de cancer de piele sunt:

Carcinomul bazocelular – apare la nivelul celulelor bazale situate în partea inferioară a epidermului. Poate apărea cel mai des pe față sau gât, sub forma unei umflături similare cu un coș sau a unei tumorete lucioase, cu aspect perlat și care nu se vindecă. De asemenea, poate fi sub forma unei leziuni de culoarea pielii (care uneori sângerează) sau similar cu un neg. 

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase – se dezvoltă cel mai adesea pe zonele expuse la soare – față, buze, scalp, urechi, mâini- și poate să arate ca un nodul de culoare roșie, de cele mai multe ori ulcerat. 

Sarcomul Kaposi – se dezvoltă în vasele de sânge și se manifestă sub forma unor zone sau noduli de culoare roșie sau violet.

Carcinomul cu celule Merkel – apare sub forma unor noduli lucioși, de culoare roșie.

Carcinomul glandelor sebacee – apare sub forma unor noduli de culoare galbenă, care nu provoacă dureri.

Melanomul – se dezvoltă în melanocite, celule care produc pigmentul pielii și poate arăta ca o aluniță care-și schimbă culoarea, forma, mărimea sau ca o leziune mică, nedefinită cu porțiuni de diverse culori.

Cum se diagnostichează diferitele tipuri de cancer de piele?

Medicul dermatolog este cel care pune diagnosticul de certitudine de cancer de piele, în urma unui consult clinic și a unei anamneze, dublate de rezultatul unei biopsii de piele. 

Carcinomul bazocelular poate fi diagnosticat în timpul consultului, cu ajutorul dermatoscopului și prin biopsie de piele. Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase se diagnostichează cu ajutorul unei biopsii de tip shave, cu sau fără imunohistochimie, în funcție de caz. Melanomul se diagnostichează după semne clinice, dermatoscopie, dar diagnosticul de certitudine se face prin biopsia leziunii de pe piele. 

Tipuri de cancer de piele – tratament asociat

Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancer de piele, dar și cel mai puțin periculos. Spre deosebire de melanom, care pune viața pacientului în pericol imediat ce se declanșează, carcinomul cutanat bazocelular se dezvoltă în ani de zile, săpând zona în care apare. Însă, pentru orice formă de cancer de piele, intervenția terapeutică cât mai devreme este esențială pentru a crește șansele de vindecare. 

Plan de tratament pentru carcinomul bazocelular

În funcție de zona în care s-a dezvoltat tumora, poate fi folosită tehnica Mohs sau intervenția chirurgicală clasică de excizie a tumorii cu o margine de siguranță. O altă metodă folosită este criochirurgia, care presupune congelarea țesutului tumoral cu azot lichid. De asemenea, se poate folosi radioterapia (iradierea repetată a zonei unde s-a format tumora).

Plan de tratament pentru carcinom spinocelular

În cazul tumorilor localizate pe față, scalp, buze, urechi, în zona genitală sau subunghială, se aplică excizia prin microchirurgia Mohs. Tumorile localizate pe corp, în zone mai puțin expuse sau delicate sunt operate cu o margine de siguranță de 5 mm. 

Plan de tratament pentru melanom

În cazul melanomului, timpul este cel mai important element. Ghidurile internaționale recomandă ca din momentul diagnosticului până la efectuarea operației de ganglion santinelă să nu treacă mai mult de 6 săptămâni, pentru a mări șansele de supraviețuire. 

Primul pas în tratamentul melanomului, după biopsie și operația de ganglion santinelă, este excizia, adică îndepărtarea marginii de siguranță oncologică în funcție de stadiul de tumoră. Această margine poate fi de 5mm, 1cm sau 2cm și se scoate în  aceeași intervenție prin care se scoate și ganglionul santinelă. În funcție de stadiul de boală, urmează apoi introducerea tratamentului oncologic. Din stadiul III de boală se face fie tratament imunologic, fie terapie țintită în funcție de prezența mutațiilor genetice. 

Cancerul de piele este întotdeauna la vedere. Nu aștepta să dea semne. Învață să faci corect prevenție și să-ți protejezi pielea! Dacă ai temeri în legătură cu sănătatea pielii tale, vino la o consultație de dermatologie la Dr. Leventer Centre.

Cât trăiești cu cancer de piele?

Top

O să trăiesc dacă am un cancer de piele?” este cea mai frecventă întrebare pusă de pacienții aflați în situația unui diagnostic de cancer de piele. De fapt, pacienții și familiile lor, sunt interesați de prognosticul cancerului de piele și de șansele de supraviețuire post tratament. Prognosticul este diferit în funcție de tipul de cancer de piele, de subtipul histologic, de stadiul de boală, dacă tumora este recentă sau veche, dacă este primară, adică netratată sau din contră, recurentă în urma unui tratament incomplet.

Unele tipuri de cancer de piele au un prognostic mai bun, precum carcinomul bazocelular. El poate evolua ani lungi fără durere sau alte simptome, de obicei nu metastazează, dar poate produce mutilare. Carcinomul spinocelular (de exemplu cancerul de buză) poate metastaza, și în evoluție poate să producă deces. Melanomul malign, în schimb, evoluează mai rapid și grav, putând provoca decesul prin metastaze interne, dacă este nu este tratat la timp. 

Ce este cancerul de piele?

Cancerul de piele este tipul de cancer care se dezvoltă în celulele pielii: în celulele bazale (carcinom bazocelular), scuamoase (carcinomul spinocelular sau scuamocelular) sau în celulele care produc pigmentul (melanomul malign). Primele două tipuri, deși mai frecvente, sunt rareori mortale dacă sunt tratate. Marea problemă o constituie însă melanomul, care poate ucide dacă nu este tratat la timp. 

“Se vorbește despre riscul crescut de a dezvolta un melanom malign în cazul pacienților cu alunițe congenitale (din naștere) de dimensiuni mari, de câțiva zeci de centimetri pătrați, dar și la pacienții cu un număr mare de alunițe sau la pacienți cu alunițe active, displazice. Astfel, în cazul alunițelor de peste 10 cmp prezente de la naștere, riscul de melanom este de cca. 450 ori mai mare față de populația generală”, Dr. Tiberiu Tebeică, medic anatomopatolog în cadrul Dr. Leventer Centre. 

Cât de periculos este cancerul de piele?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 2 și 3 milioane de oameni sunt diagnosticați cu o formă de cancer de piele în fiecare an și în jur de 132.000 cu melanom.

Cel mai de temut cancer de piele este melanomul. În fazele lui de debut, melanomul este foarte asemănător cu alunițele existente deja pe piele, de aceea există riscul să nu fie observat sau recunoscut ca o tumoră malignă.

Cât trăiești cu cancer de piele? 

În momentul în care este depistată o leziune suspectă de cancer de piele, următorul pas este identificarea tipului de tumoră și stadiul exact de boală. Aceasta presupune efectuarea unei biopsii care ne oferă un diagnostic de certitudine și uneori stadiul în care se află tumora. În funcție de aceste date se iau deciziile terapeutice cele mai potrivite. 

Cu cât cancerul de piele este depistat mai din timp, într-un stadiu incipient, și tratat corect, cu atât șansa de supraviețuire crește. Astfel melanomul în stadiul 0 se vindecă prin operație. Cu cât melanomul este mai avansat, șansele de vindecare se reduc, dar grație tratamentelor moderne imunologice și targhetate, prognosticul s-a îmbunătățit față de cel înainte de aceste terapii. În cazurile de cancer de piele non-melanom, cum sunt carcinoamele, evoluția este lungă, uneori de zeci de ani. În cazul carcinomului bazocelular, tumora evoluează lent și nedureros, dar distructiv, local putând ajunge până la os. Indicat este să fie tratat înainte de a ajunge în stadiul cel mai grav. 

Pentru că fiecare caz este diferit, prognosticul de supraviețuire diferă la fiecare pacient în parte. 

Timpul – cel mai important aliat în melanomul malign

În cazul melanomului malign, între biopsie și excizia marginii de siguranță oncologică și  investigarea ganglionului santinela, ghidurile terapeutice internaționale recomandă maxim 6 săptămâni, deci operațiile trebuie să se facă într-un ritm rapid. Uneori sunt necesare și investigații imagistice și teste genetice în acest interval, astfel încât la sfârșitul acestei perioade pacientul să poată primi terapia potrivită în funcție de stadiul de boală al cancerului de piele. Accesul către terapiile noi, inovatoare, se face doar respectând acești pași. Pacienții cu melanom au un prognostic mai bun datorită terapiilor noi, imunologice sau targhetate.

Dacă aveți o suspiciune de cancer de piele sau o formațiune de pe piele vă îngrijorează, veniți la un control de specialitate la Dr. Leventer Centre. În cazul cancerului de piele, mai ales în formă de melanom, prevenția salvează vieți!

Simptomele cancerului de piele

Top

Simptomele cancerului de piele sunt din ce în ce mai discutate și prezentate publicului larg, pentru a atrage atenția asupra nevoii de prevenție împotriva cancerului de piele.

Incidența cancerului de piele, atât de tip melanom cât și non-melanom este în creștere la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, între 2 și 3 milioane de oameni sunt diagnosticați cu o formă de cancer de piele în fiecare an și în jur de 132.000 cu melanom

Cum se manifesta cancerul de piele?

Cancerul de piele presupune multiplicarea anormală, în exces, a unor celule din piele, care astfel devin canceroase. Este provocat, cel mai adesea, de expunerea excesivă la razele solare. Însă, razele solare nu au același efect pentru toată lumea. Persoanele cărora expunerea la soare le provoacă simptome de cancer de piele au: 

Cancer de piele simptome și semnale de alarmă

În cancerul de piele, simptomele se manifestă, în cele mai multe cazuri, pe zonele care sunt cel mai mult expuse la soare: față, buze, urechi, gât, piept, brațe, mâini, picioare (mai ales în cazul femeilor) sau scalp. Însă, nu este exclus ca simptomele cancerului de piele să apară și în zone mai puțin expuse, precum palme, zonele de sub unghii sau zona genitală. 

Simptomele cancerului de piele la care trebuie să fii atent sunt:

  • Apariția unor pete, leziuni sau alunițe noi pe corp
  • Prezența unei formațiuni care nu arată precum celelalte
  • O inflamație care nu se vindecă
  • Înroșire sau umflare a zonei din jurul unei alunițe
  • Senzație de mâncărime sau de durere care nu dispare sau revine iar și iar
  • Modificări la nivelul unei alunițe 

Simptome cancer de piele non-melanom

Carcinomul bazocelular

Se dezvoltă în zonele puternic expuse la soare precum față sau gât. Cum se manifestă cancerul de piele de tip carcinom bazocelular:

  • Umflătură similară cu un coș sau un cucui, lucioasă, cu aspect perlat, care nu se vindecă. 
  • Leziune similară cu o cicatrice de culoarea pielii 
  • O leziune care sângerează și care se vindecă și reapare constant
  • Zone roșii pe piele care pot provoca mâncărime 
  • O formațiune similară unui neg 
  • O formațiune cu margini clar delimitate, dar plată în centru 

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase 

Se dezvoltă, de asemenea, pe zonele expuse la soare, precum față, urechi sau mâini. Simptome cancer de piele de tip carcinom spinocelular:

  • Un nodul de culoare roșie
  • O leziune plată cu o suprafață cu aspect de solzi 

Sarcomul Kaposi

Se dezvoltă în vasele de sânge ale pielii și provoacă apariția unor zone de culoare roșie sau violet pe piele.

Carcinomul cu celule Merkel

Se dezvoltă cel mai des pe gât sau pe scalp, sub forma unor noduli lucioși, roșietici.

Carcinomul glandelor sebacee

Se dezvoltă în glandele sebacee și se manifestă sub forma unor noduli gălbui, nedureroși.  

Cum se manifesta cancerul de piele de tip melanom

Melanomul se poate dezvolta oriunde pe corp, fie pe pielea normală, fie pe o aluniță.  Sunt descrise și melanoame ale mucoaselor sau dezvoltate la nivelul ochiului. Simptomele cancerului de piele de tip melanom sunt:

  • Un punct sau o zonă neomogen colorată (de culoare mai închisă)
  • O aluniță care-și schimbă culoarea, forma, mărimea sau care sângerează
  • O leziune de mărime mică, nedefinită, dar care prezintă porțiuni roșii, roz, albe, albastre sau negre
  • Leziuni de culoare neagră pe palme, talpă, unghii, degetele.

În cazul melanomului este indicată metoda ABCDE pentru examinarea corectă a pielii, în cazul în care există motive de îngrijorare. 

Simptomele cancerului de piele sunt la vedere. Învață cum arată și cum se manifestă cancerul de piele, află cum îți poți face corect autoexaminarea pielii și nu rata controlul anual de rutină la medicul dermatolog. În cazul simptomelor cancerului de piele, prevenția salvează vieți!

Melasma sau pete cafenii pe ten – cum se tratează?

Top

Petele cafenii pe ten sunt specifice melasmei și reprezintă o problemă de pigmentare a pielii. Melasma este cauzată de cele mai multe ori de probleme hormonale și poate fi tratată cu succes în cabinetul medicului dermatolog. Melasma este mai frecventă în rândul femeilor decât în rândul bărbaților și apare de obicei între 20 și 40 de ani. 

Ce este melasma?

Melasma este o afecțiune cronică a pielii, care se manifestă prin apariția unor pete simetrice, cafenii care pigmentează neomogen fața. Apare cel mai frecvent la nivelul obrajilor, frunții și deasupra buzei superioare. Petele se întind treptat, au margini difuze și tind să se unească unele cu altele. Adesea centrul feței pare mai albicios, golit de pigment. 

Există un risc mai mare de pătare a pielii pentru persoanele care stau mult la soare, la solar sau se bronzează constant intermitent. Persoanele creole, cu un pigment al pielii mai închis, dezvoltă mai ușor melasmă decât persoanele cu piele deschisă la culoare.  

De ce apare melasma?

Cauzele care duc la apariția acestui tip de pete pe piele nu sunt complet elucidate. Pigmentarea care survine este datorată unei producții în exces de melanină de către melanocite (celulele de pigment). Acest exces este preluat de cheratinocite (celulele care alcătuiesc 95% din celulele epidermului) și depozitat în derm. 

Acest proces poate fi provocat de mai mulți factori: 

  • Expunerea în exces la soare – razele UV contribuie la pigmentarea anormală, prin stimularea melanocitelor.
  • Sarcină – creșterea nivelului de progesteron și/sau estrogen provoacă o hiperproducție de melanocite.
  • Tratament hormonal contraceptiv. 
  • Hipotiroidism, tiroidită autoimună. 
  • Anumite medicamente (antiepileptice, anticoncepționale).

În multe cazuri, melasma este cauzată de factori genetici.

Se poate preveni melasma?

Dacă știi că ai în familie cazuri de afecțiuni de piele, printre care melasma, ar fi bine să-ți iei o serie de măsuri de precauție:

  • Adoptă un stil de viață sănătos: renunță la fumat, nu face exces la consumul de alcool sau cafeină, fă mișcare în mod regulat și mănâncă fructe și legume (pentru aport de vitamine și antioxidanți). 
  • Evită expunerea în exces la soare și îngrijește-ți zilnic pielea: exfoliere și hidratare. 
  • Folosește creme de protecție solară pe tot parcursul anului. 

Diagnostic pentru melasmă

Medicii dermatologi pot să diagnosticheze o afecțiune de piele, cum este melasma, doar după criterii clinice. Există peste 3000 de afecțiuni dermatologice, unele cu manifestări identice, însă un medic dermatolog poate să facă diferența dintre ele.

În cazul unor pete pe piele, medicul, în cadrul consultului dermatologic, poate să determine dacă e vorba de melasmă sau altă afecțiune. Confirmarea acestui diagnostic se face prin examinarea pielii sub lampa Wood pentru a stabili adâncimea pigmentării. Biopsia se propune doar în cazurile cu suspiciune înaltă de afecțiune malignă manifestată prin pete cafenii, adică în lentigo malign

Tratament pentru melasmă

După ce primești diagnosticul „melasmă”, este important să urmezi indicațiile medicului dermatolog. Melasma este o afecțiune cutanată care nu dispare spontan, din contră, necesită un tratament mai îndelungat și consecvent. 

Tratament la cabinetul dermatologic

În timpurile noastre, există o serie de proceduri dermatologice, bazate pe tehnologii moderne de estetică medicală, printre care: 

  • Microdermabraziuneprocedură dermatocosmetică neinvazivă, cu ajutorul căreia se  exfoliază celulele moarte ale pielii (stratul superficial). 
  • Peeling superficial – îndepărtarea straturilor superficiale ale pielii cu scopul stimulării regenerării cutanate.
  • Tehnologie IPL – tehnologie non-laser care folosește radiația luminoasă cu lungime de undă controlată pentru tratarea diverselor structuri ale pielii. 

Tratament pentru melasmă la Dr. Leventer Dermato-Estetică 

  • Sylfirm Xcombină terapia cu microelectrozi și radiofrecvență fracționată bipolară.
  • Stellar M22 – sistem cu aplicații multiple, care oferă o abordare holistică în tratamentul melasmei.

Tratament acasă 

Pe lângă tratamentul urmat în cabinetul dermatologic, poți să-ți ajuți pielea acasă, prin: 

  • Aplicarea unei creme cu efect de depigmentare pe bază de retinol – ajută la reînnoirea celulară
  • Folosirea unui produs cosmetic exfoliant (ușor) – elimină celulele moarte de pe piele
  • Folosirea unui produs de fotoprotecție cu factor înalt și pentru UVB și pentru UVA
  • Evitarea expunerii accidentale la lumină, fotoprotecție mecanică cu pălărie. 

Dacă ai pete pe piele specifice melasmei, te așteptăm la Dr. Leventer Centre, unde o echipă de specialiști în problemele pielii te vor ajuta să-ți recapeți strălucirea pielii!

Pemfigus – ce este și de ce apare

Top

Sub denumirea de pemfigus regăsim un grup de boli autoimune ale pielii sau mucoaselor care provoacă apariția unor leziuni similare cu plăgile arse sau veziculele, care nu se vindecă. Afecțiunea are o incidență de 0,5 – 1, 6 la 100.000 de locuitori și apare cel mai frecvent între 40 și 60 de ani.

Pemfigus- ce este și de ce apare

Pemfigusul este o boală autoimună rară de piele care este cauzată de prezența unor anticorpi specifici: IgA sau IgG. În mod normal, anticorpii, produși de sistemul imunitar, au rol de protecție a organismului în fața diversilor virusuri sau bacterii ostile. Însă, în cazul bolii pemfigus, anticorpii confundă țesuturile normale, sănătoase cu corpi străini; le “catalogheaza” ca fiind  un pericol și le atacă. Anticorpii anormali atacă anumite părți din desmozomi (joncțiune celulară care acționează ca o punte de legătură între 2 celule), iar prin eliberarea plasminogenului (catalizator primar al degradării fibrinei), legătura intracelulară este pusă în pericol. În zonele în care se produce acest proces (acantiloză), apar pe piele bule sau leziuni, răni la nivelul pielii și mucoaselor (de exemplu mucoasa bucala) care nu se vindecă.

Bolile buloase constituie o categorie de afectiuni importanta in dermatologie prin gravitatea leziunilor si evolutia lor cronica. In plus pun probleme de diagnostic diferential pentru a identifica tipul de imbolnavire. Pemfigusul, spre exemplu necesita investigatii speciale care sa puna in evidenta adancimea la care se produce eruptia buloasa”, Dr Roxana Tomescu, medic specialist dermatologie în cadrul Dr. Leventer Centre.

Tipuri de pemfigus

Veziculele de pe piele care apar la in pemfigus nu sunt specifice, ele fiind prezente și în alte boli de piele precum lupusul bulos sau boala Hailey-Hailey, motiv pentru care, în primă fază, pemfigusul poate fi confundat cu acestea. Recomandăm vizita la medicul dermatolog pentru un diagnostic corect.

Există 3 tipuri de pemfigus:

  • Pemfigus vulgar – este cea mai frecventă formă. Apare în momentul în care se produc anticorpi în sânge care atacă pielea direct. Leziunile de pe piele au aspectul unor bule pline cu lichid citrin sau a unor ulcerații pe zonele unde acestea s-au rupt. Găsim leziuni ulcerate, dureroase și in cavitatea bucală. Netratat, acest tip de pemfigus poate fi fatal.
  • Pemfigus foliaceu– în acest caz, ulcerațiile se acoperă rapid de cruste. Găsim și vezicule mici pe trunchi în special. Acest tip de pemfigus este acompaniat de prurit și durere moderată.
  • Pemfigus paraneoplazic – leziunile însoțesc o altă neoplazie de multe ori nediagnosticată încă.

Diagnostic

Pemfigus este o boală de piele autoimună rară și poate fi greu de diagnosticat. Principalul semnal îl reprezintă dispunerea și aspectul veziculelor de pe piele. În urma consultului dermatologic, care presupune o anamneză și examenul clinic, medicul specialist poate să ceară investigații suplimentare pentru a confirma diagnosticul. Se pot face teste speciale de imunofluorescență directă și teste de sânge care includ determinarea Ac antidesmogleina.

Suspiciunea de pemfigus este confirmată în urma biopsiei. Un fragment din veziculă este excizat și trimis la laboratorul de histopatologie pentru analiză. Biopsia confirmă și tipul de pemfigus cu care se confruntă pacientul.

Tratament pentru pemfigus

În primă fază, indiferent de tipul de pemfigus dignosticat, tratamentul presupune administrarea de steroizi pe cale orală și medicamente citotoxice pentru diminuarea efectelor secundare ale steroizilor.

Tratamentul medicamentos mai poate conține și alte imunosupresoare sau terapii biologice și trebuie întotdeauna prescris de catre medic în funcție de gravitatea bolii, tipul de pemfigus și starea generală de sănătate a pacientului.

La tratamentul medicamentos se mai adaugă terapie topică, cu corticosteroizi unguente sau creme, antibiotice creme, fotoprotecție.

La Dr. Leventer Centre găsești specialiștii tăi în problemele pielii. Dacă ai leziuni suspicioase la nivelul pielii sau mucoaselor, vino cât mai curând la un consult de specialitate.

Dr Leventer Centre a fost autorizat de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România să desfășoare studii clinice cu beneficiu terapeutic pentru persoanele diagnosticate cu pemfigus vulgar.

Daca tu sau cineva cunoscut suferiți de această afecțiune, vă puteți înscrie pentru studiul clinic, contactându-ne la
studiiclinice@drleventercentre.com.

Excizie aluniță – când se face și ce înseamnă pentru pacient?

Top

O excizie de aluniță se face atunci când în urma unui consult dermatologic, medicul dermatolog observă o serie de semnale de alarmă la una sau mai multe alunițe. O aluniță suspectă poate fi o aluniță cancerigenă, care de cele mai multe ori este un semn de melanom. Singurul în măsură să facă o evaluare corectă și să pună un diagnostic de precizie este medicul dermatolog.

Cum recunoști o aluniță suspectă?

O aluniță poate fi considerată suspectă și trebuie evaluată de un medic specialist atunci când își schimbă într-un timp relativ scurt aspectul sau mărimea. Criteriile de care trebuie să ții seama pentru a depista o aluniță suspectă sunt următoarele:

  • asimetria părților;
  • margini neregulate;
  • culoare neagră, roșie, albă sau pigmentare neuniformă;
  • diametrul mai mare de 6 mm;
  • evoluția, sau dobândirea unor noi caracteristici, precum sângerarea sau mâncărimea.

Nu orice modificare de structură este echivalentă cu un cancer de piele, însă, ținând cont de faptul că nu există simptome care să semnalizeze transformarea unei alunițe normale în una cancerigenă (în afara celor enumerate mai sus), orice schimbare trebuie evaluată de medic. 

Excizie aluniță – când este recomandată ?

Medicul specialist este cel care dă indicația de excizie aluniță în urma parcurgerii următoarelor etape:

  1. consultație dermatologică – implică anamneza și aflarea istoricului medical al pacientului, dar și un examen clinic.
  2. dermatoscopia, clasică sau prin metoda FotoFinder – realizează o hartă a alunițelor de pe corp. 

Orice modificare a alunițelor necesită o investigare mai profundă  și un tratament corespunzător. Dacă o aluniță este suspectă, medicul va face o mică operație în anestezie locală, numită excizie de aluniță și va trimite proba de piele să fie analizată la microscop, în laboratorul de histopatologie. 

“Noi recomandăm examinarea pielii la cabinetul de dermatologie o dată pe an. În cadrul consultației de rutină verificăm tot corpul atât clinic, dar și cu ajutorul dermatoscopului și verificăm orice semn sau leziune care ar putea să fie periculoase. Există peste 3 000 de afecțiuni dermatologice care au aceleași semne clinice. Fiecare poate fi diagnosticată corect în cadrul unei consultații de dermatologie și astfel prevenim apariția unei probleme care ne pune sănătatea și viața în pericol”, Gabriela Dodan, medic primar dermatolog la Dr. Leventer Centre. 

Excizie aluniță – procedura medicală

Excizia de aluniță sau chirurgia alunițelor este o procedură dermatologică prin care sunt extirpate una sau mai multe alunițe suspectate de a fi tumori maligne. O excizie de aluniță se face sub anestezie locală, fără ca pacientul să simtă vreun disconfort sau durere. În cadrul procedurii, se îndepărtează alunița suspectă cu o margine de piele de 1-2 mm pentru siguranță.

Proba excizată este trimisă în laboratorul de histopatologie, unde medicul anatomopatolog o analizează. 

Procedura de excizie aluniță și de analiză a probei este cea mai sigură și cea mai non-invazivă pentru pacient. În urma exciziei, rămâne o cicatrice care dispare de la sine în câteva săptămâni. 

Spre deosebire de alte proceduri, precum laserul sau cauterizarea, care ard țesutul, excizia de aluniță permite analizarea probei și stabilirea unui diagnostic de precizie. Doar așa putem știi dacă alunița a fost un nev, adică o leziune benignă, sau un melanom, adică una malignă. 

Află cum să-ți faci singur auto-examinarea pielii și vino la un consult dermatologic la Dr. Leventer Centre, centrul medical dedicat exclusiv sănătății pielii, dacă ești îngrijorat. În cazul cancerului de piele, prevenția salvează vieți. 

0374 415 744 Programare online
×

Am deschis Băneasa Tumor Center Hospital, parte din Leventer Medical Group.

Află mai multe aici