Top

Sezonul de vară, pe lângă vacanțe și timp liber, înseamnă și zile petrecute la piscină, ștrand sau bazin. Dar înainte să-ți organizezi o zi la piscină, informează-te asupra pericolelor la care te poți expune și află ce boli de piele poți lua de la piscină.

Din cauza suprapopulării pe timpul sezonului cald, dar și a unei mentenanțe precare, piscinele și bazinele publice pot fi un focar de boli dermatologice. 

Cum ar trebui îngrijită piscina în mod optim

Principalul produs chimic folosit pentru dezinfecţie este clorul sub formă de hipoclorit asociat cu un stabilizator. Trebuie folosită o cantitate calculată după reguli bine stabilite în funcţie de volumul apei din bazin; de asemenea, clorinarea trebuie repetată săptămânal, astfel încât calitatea apei de scăldat să fie apropiată de cea de băut. Mirosul înţepător de clor nu este semnalul unei dezinfecţii eficiente, ci se datorează combinaţiei dintre clorul liber eliberat şi substanţele organice lăsate în apă de cei care se îmbăiază. În apa de piscină se mai adaugă şi un reductor de floră micotică, un stabilizator de pH cu efect de dedurizare şi substanţe antirugină, astfel încât scăldatul să fie sigur pentru piele. Piscinele moderne au şi alte sisteme de sterilizare a apei, cum ar fi filtrul UV.

CITEȘTE ȘI: Cele mai frecvente boli de piele care apar vara

Cum să ai grijă de pielea ta

La ştrandul public mai trebuie respectată o condiţie: să existe o suprafaţă de cel puţin 4,5 m2 de persoană, reciclarea apei să fie de 2 m3 pe oră iar analiza microbiologică a apei să se facă regulat. În bazin nu este voie să fie mai mult de 100 bacterii/ml, iar E.coli să nu existe deloc. Când aceste condiţii nu sunt respectate, pot apărea infecţii ale pielii, urechilor şi ochilor: otita şi conjunctivita de piscină.

Cele mai frecvente boli de piele luate de la piscină

Poluarea sau neîngrijirea corespunzătoare a apei din bazin a dus la dezvoltarea unei patologii specifice. Află în continuare, ce boli de piele poți lua de la piscină:

1.     Infecţii microbiene, care sunt declanşate de stafilococii patogeni lăsaţi în apă de pe tegumentul persoanei cu semne evidente de boală. Stafilococii patogeni găsesc în apa stătută şi caldă un mediu prielnic de supravieţuire şi dezvoltare şi astfel infectează pielea celor sănătoşi, producând furuncule sau alte piodermite.
2.     Infecție cu piocianic. Acest germene se găseşte în special în intestinul copiilor mici, iar serotipul O se poate găsi în bazinele încălzite şi frecventate de aceştia sau în cele supraaglomerate. Pot apărea mici epidemii de foliculită cu debut acut după îmbăiere, localizate mai ales pe zonele acoperite de costumul de baie, deoarece aici contactul este mai prelungit.
3.     Micoze sau ciuperci, favorizate de umiditate, căldură şi maceraţia tegumentară. Zonele cu apă mică, supraîncălzite de soare şi suprapopulate, aşa cum sunt cele de la marginea piscinelor, constituie cel mai sigur rezervor de ciuperci. Micozele sunt cele mai frecvente îmbolnăviri, datorate scăldatului în bazinul public. Talpa piciorului şi spaţiile interdigitale sunt cel mai adesea afectate.
4.     Candidoza poate apărea după o vizită la piscină, dezvoltându-se în pliurile naturale ale pielii sau cu pitiriazis verzicolor, ciupercă manifestată prin pete mici roz, cafenii sau albicioase, localizate cel mai adesea pe trunchi.
5.     Negii pe talpă pot apărea în urma plimbatului desculţ pe lângă piscină. Verucile vulgare plantare sunt denumirea medicală a negilor din talpă şi sunt cauzate de un virus care produce mici leziuni înfipte în piele, asemănătoare cuielor de tapiţer, aspre, dureroase, precum bătăturile şi extrem de neplăcute deoarece tratamentul se face numai prin cauterizare.
6.     Microepidemii de moluscum contagiosum, leziuni mici hemisferice, asemănătoare cu niște excrescenţe grupate pe zone de microtraumatism. Şi în acest caz avem de-a face cu o infecţie virală care se tratează la dermatolog.
7. Alergia la substanţele folosite pentru dezinfecţie sau alergia aquagenă care se produce la imersiunea în apă şi se manifestă prin mici pete roşii, intens pruriginoase care apar după îmbăiere. Doar persoanele alergene au acest risc. Copiii sunt cei mai afectaţi.
8. Decolorarea părului din cauza clorului din piscină.

Înotatul în zilele însorite de vară la piscină sau la ștrand este o activitate plăcută și benefică organismului. Însă, trebuie să ții cont de factorii de risc ai fiecărei locații. Pentru sănătatea ta, evită locațiile cu apă tulbure, cu miros puternic și care nu par curate. Iar dacă în urma unei zile petrecute la piscină prezinți semne de infecție, mergi rapid la un consult dermatologic.

Ai grijă unde și cum îți petreci zilele de vară. Nu ignora posibilele surse de microbi și infecții din spațiile publice.

Top

Top

Sezonul estival a început și noi de abia așteptăm să ajungem la plajă. Însă, pentru o vacanță reușită și sănătoasă, este important să avem grijă de noi și de pielea noastră. Doamna Doctor Mihaela Leventer ne răspunde la cele mai importante întrebări privitoare la protecția solară și ne spune cum să ne protejăm corect de soare.

Soarele, aflat la 149 milioane de kilometri distanță de Pământ, emite unde electromagnetice care poartă numele generic de radiații solare. Stratul protector de ozon al Terrei oprește UVC, radiațiile gamma, X și alte radiații cosmice dar este străbătut de razele UVB și UVA precum și de radiațiile luminoase vizibile reprezentate de culorile curcubeului precum și de razele infraroșii. Deși invizibile, UVB și UVA scaldă suprafața pământului și în zilele de vară dar și în cele de iarnă. Trec ușor prin pânza de nori atât pe litoral, cât și la munte, pătrund prin luciul apei și sunt reflectate de obiectele din jur. UVA pătrunde prin sticla obișnuită. Dacă UVB este asociată mai ales cu arsura solară, UVA este asociată cu modificarea ADN-ului celular și creșterea potențialului de dezvoltare a cancerului de piele. Cele două radiații sunt prezente atât în lumina naturală cât și în cea artificială a aparatelor de bronzat.

Rolul pielii în protejarea sănătății

Pielea corpului uman, cel mai mare organ, de aproximativ 1,8 mp la un adult de 75 de kg, asigură integritatea organismului nostru și este o barieră impenetrabilă contra pătrunderii microbilor, poluanților sau lichidelor care o ating. Ne protejează împotriva radiațiilor luminoase prin bronzare și constituie în același timp o barieră imunologică. Prin vasele de sânge și glandele sudoripare, pielea asigură păstrarea temperaturii optime a organismului și prin stratul de grăsime de sub ea, asigură amortizarea loviturilor. Rezistența cutanată însă nu este nelimitată.

Dacă în primii 18 ani de viață consumăm cam 23% din rezistența la lumină, între 60-78 de ani am atins deja 100% din această rezistență, pielea devenind foarte vulnerabilă. Este vârsta la care în mod constant se plătesc daunele pentru expunerea excesivă la lumină, pielea se ridează intens, se patează, formează insule de vulnerabilitate pre-canceroasă și dezvoltă cancere de piele. Una din 5 persoane face un cancer de piele până la vârsta de 75 de ani. 90% din cancerele de piele sunt asociate cu expunerea la ultraviolete.

Când avem nevoie de protecție solară?

Pielea trebuie protejată pe tot parcursul anului, cu atenție sporită în sezonul cald sau când suntem la altitudine (nu uitați de tenul tăbăcit de bronz al alpiniștilor sau instructorilor de ski). Protecția nu se referă doar la momentul expunerii întregii suprafețe cutanate la plajă, ci și în timpul activității în aer liber, atât în mediu rural, cât și în mediu urban. Cele mai “uitate” zone de protecție sunt urechile, decolteul și lateralele gâtului, pielea din jurul ochilor și nasul. Aici apar cel mai frecvent carcinoamele cutanate. La bărbat se adaugă și zona cheliei.

Protecția solară ar trebui făcută la orele în care soarele arde, indiferent dacă suntem pe jos sau în mașină. Mai trebuie făcută riguros atunci și când o persoană a trecut prin experiența cancerului de piele sau când are numeroase alunițe. Se recomandă o protecție atentă și membrilor familiei pacientului cu cancer de piele, deoarece pe lângă agresiunea luminoasă între factorii predispozanți, găsim implicate și anumite gene.

De ce avem nevoie de protecție solară?

Răspunsul e simplu: pentru că vrem să avem cât mai mult timp posibil o piele netedă, cu aspect tânăr. Pentru că vrem să avem cât mai mult timp o piele sănătoasă și implicit un organism sănătos.

Cum facem fotoprotecție?

În primul rând, evităm expunerea la orele de insolație maximă, în cazul României, între 10-16. Evităm expunerea la plajă în zilele cu cod roșu de căldură.

Alegem umbra și răcoarea încăperilor, stăm cu măsură la plajă, fără să ne ardem, fără să exagerăm de la bun început. O expunere treptată este mai bună decât una prelungită. Alegem haine ușoare de vară care să acopere corpul. În magazine au apărut haine “ inteligente” care au fibre care protejează perfect pielea, se usucă rapid și sunt foarte răcoroase. Ne putem adăposti sub o umbrelă, putem purta o pălărie cu boruri largi și desigur, ochelari de soare cu lentile de fotoprotecție, pentru că altfel ne așteaptă cataracta la bătrânețe.

Cea mai importantă este fotoprotecția la vârsta copilăriei, de sănătatea copilului fiind responsabili părinții. Copilul sub 6 luni nu ar trebui dus pe plajă. Copilul trebuie protejat în același mod ca și adultul: hăinuțe, pălărie, umbrelă, umbră, orar potrivit. Pentru toată lumea, indiferent de vârstă, crema de fotoprotecție cu factor 50 plus este benefică.

Ce sunt cremele de fotoprotecție?

Sunt produse dermo-cosmetice care au în compoziție fie filtre minerale care reflectă lumina, fie filtre chimice organice și anorganice care absorb lumina. Legislația europeană obligă producătorii să atenueze aceste produse cu până la 50 plus deoarece s-a constatat că între 50 și 100% nu mai sunt diferențe semnificative de protecție. Aceste creme asigură o protecție înaltă împotriva UVB și una mai redusă pentru UVA. Atunci când protejează și împotriva UVA, pe etichetă trebuie să găsiți o ideogramă sub formă de cerc în care este inscripționat UVA. În farmacii se găsesc produse dermo-cosmetice care provin din laboratoare consacrate și au studii de toleranță și eficiență la bază. Există o ofertă largă pe categorii de vârstă, ocupație, tip de piele, zonă de piele care trebuie protejată, chiar și pentru anumite patologii generate de expunerea la lumină. Pe ambalaj veți găsi însemne pentru uz pediatric sau pentru activități sportive. Mai mult, unele produse asigură o rezistență la îmbăiere, putându-ne baza pe ele pentru un scăldat de maxim 40 de minute. Dermatologii din lumea întreagă încurajează utilizarea acestor creme cumpărate din farmacii și recomandă ca cel mai mic indice de fotoprotecție să fie 30. Utilizarea cremei de fotoprotecție ar trebui să intre în rutina zilnică așa cum este spălatul pe dinți.

Alte sfaturi privind fotoprotecția inteligentă:

Verificați pe prospectul medicamentelor pe care le luați dacă nu au un efect de fotosensibilitate. Multe din medicamentele pentru acnee, depresie și unele neuroleptice pot spori sensibilitatea la lumină. Dacă folosiți o cremă de fotoprotecție se reduce semnalul propriu de autolimitare la expunerea la radiațiile luminoase. Astfel, suntem tentați să stăm mai mult pentru că nu ne mai ardem. Autoprotecția înseamnă expunere cu măsură.

Chiar și sub crengile unui pom sau sub o umbrelă de soare obișnuită, radiațiile luminoase trec. Verificați dacă țesătura umbrelei asigură fotoprotecție.

10-30 minute pe zi de expunere a mâinilor, decolteului sau a feței sunt suficiente pentru necesarul de vitamină D. Dacă din anumite motive nu puteți sta zilnic la soare acest timp, atunci puteți lua suplimente care asigură necesarul de vitamina D.

Controlul periodic al sănătății pielii va asigura depistarea precoce a cancerului de piele, tumora care se vindecă fără urmări dacă este diagnosticată la timp.

Deoarece nimeni nu s-a plâns de prea multă protecție, un comportament inteligent înseamnă și controlul sănătății pielii cel puțin odată pe an.