Onicomicoza, afecțiunea care „se vede” pe unghii

Top

Onicomicoza, cunoscută drept “ciuperca unghiei”, este o afecțiune ce începe prin apariția unei pete albe sau galbene sub vârful unghiei de la mână sau de la picior. Pe măsură ce infecția avansează, onicomicoza poate duce la decolorarea, îngroșarea și fărâmițarea sau ruperea marginii unghiei.

Care sunt simptomele pentru onicomicoză?

Ciuperca unghiei se manifestă prin:

  • îngroșarea unghiei;
  • albirea unghiei și apoi decolorarea acesteia până la o culoare galben-maronie;
  • fragilitatea, fărâmițarea sau ruperea unghiei;
  • depozit alb purulent sub unghie;
  • formarea unei culori închise provocată de resturile care se formează sub unghii;
  • desprinderea lamei unghiale de patul unghial;
  • miros ușor neplăcut;
  • afectarea, în principal, a unghiilor de la picioare, dar și a unghiilor de la mâini.

Care sunt cauzele apariției onicomicozei?

Acest tip de infecție este cauzată de diferite organisme fungice (ciuperci). Cea mai frecvent întâlnită cauză a apariției onicomicozei este instalarea unui tip de ciupercă numită dermatofit. Totodată, și candida albicans poate provoca infecții ale unghiilor.

Onicomicoza poate apărea la orice vârstă, însă cei mai predispuși sunt adulții mai înaintați în vârstă. Pe măsură ce unghiile cresc și se refac, acestea pot deveni fragile și uscate. Crăpăturile apărute în unghii în acele momente permit accesul ciupercilor.

Alți factori precum scăderea circulației sângelui în picioare și un sistem imunitar slăbit pot, de asemenea, juca un rol important în apariția onicomicozei.

Care sunt factorii de risc pentru onicomicoză?

Printre factorii care pot crește riscul apariției onicomicozei se numără:

  • vârsta înaintată care duce la subțierea unghiei;
  • fluxul sanguin redus;
  • probleme de circulație;
  • transpirația abundentă;
  • prezența piciorului atletului de mai mult timp;
  • plimbarea cu picioarele goale în zone umede (piscine, săli de sport, săli de duș);
  • leziuni minore ale pielii sau unghiilor;
  • afecțiune a pielii, cum ar fi psoriazisul;
  • diabetul zaharat;
  • sistemul imunitar slăbit.

Onicomicoza – complicații

În cazul în care se agravează, ciuperca de unghii poate fi foarte dureroasă și poate provoca modificări permanente unghiilor. Acestea se îngroașă, se deformează, devin greu de tăiat, iar uneori se desprind de patul unghial și sunt dureroase. Totodată, aceasta poate duce la alte infecții grave care se răspândesc dincolo de zona unghială spre pielea picioarelor dacă sistemul imunitar este slăbit din cauza medicamentelor, diabetului sau altor afecțiuni.

„Onicomicoza unghială este o poartă de intrare pentru alte bacterii. Infecția prelungită se întinde treptat și la unghiile din jur. Pe lângă aspectul estetic, unghiile sunt greu de tăiat și devin dureroase. Din zonă poate porni o infecție micotică și la piele sau chiar o celulită erizipelatoidă atunci când prin fisuri intră bacterii.” – Dr. Leventer

Cum se poate preveni onicomicoza?

Ciuperca unghiei se poate preveni foarte simplu:

  • spălându-vă periodic mâinile și picioarele;
  • spălându-vă mâinile după atingerea unghiilor infectate;
  • tăindu-vă unghiile drept, uniform;
  • dezinfectându-vă fofecuța pentru unghii sau unghiera înainte și după utilizare;
  • purtând șosete care absorb transpirația;
  • schimbând șosetele pe timpul zilei dacă transpirația picioarelor este abundentă;
  • alegând încălțăminte prin care piciorul se poate aerisi;
  • aruncându-vă încălțămintea veche sau, în caz contrar, dezinfectând-o înainte de purtare;
  • purtând încălțăminte în zonele unde există piscină și în vestiare;
  • alegând un salon de manichiură/pedichiură care utilizează unelte sterile;
  • renunțând la polish și la unghiile artificiale/false.

 Onicomicoza, tratament

„Pacienții cu un ficat sănătos vor urma o cură medicamentoasă specifică, antimicotică pe o perioadă lungă. Pacienții care nu pot lua medicamente pot urma un tratament local cu laser NdYag sau laser CO2 fracționat până la vindecare. Se face o ședință la 3 săptămâni până când unghia capătă un aspect normal.” – Dr. Leventer

Cum îți dai seama că ai foliculită și cum poate fi tratată

Top

Foliculita este o afecțiune comună a pielii determinată de inflamarea foliculilor piloși (sau pilosebacei), parte din rădăcina firelor de păr. Apare, de regulă, după ce foliculii lezați de bărbierit sau epilare sunt infectați cu bacterii sau fungi, iar cel mai des se face vinovată de apariția foliculitei bacteria Staphylococcus aureus – stafilococul auriu. Foliculita infecțioasă poate fi cauzată de virusuri, iar foliculita neinfecțioasă poate fi cauzată de excesul de sebum. 

Foliculita poate apărea pe orice parte a corpului unde sunt fire de păr, dar cel mai des sunt afectate fața, brațele, picioarele și spatele. Leziunile specifice foliculitei arată ca niște papule, coșuri care pot fi pline cu puroi, pot da mâncărimi și dureri, iar zona devine mai sensibilă. 

Tratamentul foliculitei la Dr. Leventer Centre 

Specialiștii în dermatologie ai Dr. Leventer Centre folosesc cele mai eficiente metode de tratament al foliculitei, adaptate fiecărui pacient în parte. 

După testarea bacteriologică și micologică – necesare unui diagnostic de certitudine, mai ales că foliculita seamănă mult cu acneea, dar și pentru a stabili cauza exactă a afecțiunii -, foliculita poate fi tratată:
– cu soluții aplicate local;
– cu medicamente administrate pe cale orală (antibiotice), în cazurile severe. 

Și prin epilare definitivă poți scăpa de foliculită. Această procedură se face în sezonul rece, când pielea nu este expusă la soare. 

La Dr, Leventer Centre sunt folosite tehnologii moderne, sigure și cu efecte pe termen lung pentru îndepărtarea părului – echipamente medicale cu lumină intens pulsată IPL și lasere pentru epilare, operate de medici specialiști. 

Factori de risc și complicații ale foliculitei 

Oricine poate face foliculită, însă există factori de risc care predispun la această afecțiune:
– boli care reduc rezistența la infecții, cum sunt diabetul, leucemia cronică și infecția HIV;
– alte afecțiuni dermatologice, precum acneea, dermatita atopică; sau hiperhidroza;
– unele tratamente pentru acnee, cum sunt cremele cu steroizi sau antibioticele administrate pe termen lung;
– epilarea, indiferent dacă este folosit un aparat de ras, un aparat care smulge firul de păr sau ceara;
– excesul ponderal;
– îmbrăcămintea care nu permite pielii să respire – haine foarte groase, mănuși de cauciuc, cizme înalte. 

Dacă foliculita este lăsată netratată, infecția se poate răspândi, poate lăsa cicatrici, poate duce la hiperpigmentare sau depigmentare temporară și la afectarea permanentă a foliculilor de păr, care se va solda cu pierderea părului – o problemă, dacă foliculita e localizată la nivelul scalpului. Totodată, foliculita poate provoca intertrigo. 

Gesturi simple pentru a preveni foliculita 

– Zonele predispuse la foliculită trebuie curățate în mod regulat cu apă călduță și săpun delicat, apoi hidratate.
– Nu împărți bureții de spălat și prosoapele cu nimeni.
– Curăță cada înainte de fiecare baie.
– Spală cât mai des hainele, prosoapele, lenjeria de pat.
– Evită hainele strâmte, care nu lasă pielea să respire, și pe cele din materiale dure, care se pot freca de piele și o pot leza.
– Dacă folosești mănuși de cauciuc (la curățenie, de exemplu), spală-le cu săpun și usucă-le între utilizări.
– Dacă obișnuiești să folosești aparatul de ras: folosește numai lame curate și bine ascuțite, pregătește pielea pentru ras înmuind-o cu apă caldă și săpun, folosește întotdeauna gel, loțiune sau spumă de ras și dă cu lama numai în sensul creșterii firului de păr. Nu împrumuta aparatul de ras!
– Dermatologii le recomandă bărbaților cu foliculită facială să ia în considerare să-și lase barbă. Nefiind lezați foliculii piloși, foliculita dispare. 

Scapă de problemele dermatologice cu ajutorul profesioniștilor de la Dr. Leventer Centre. Dacă ai manifestări specifice foliculitei, specialiștii noștri vor face testele necesare unei diagnosticări precise, apoi vor alege pentru tine cel mai eficient tratament pentru foliculită. Solicită o programare.  

Metode recomandate de medicul estetician pentru mărirea buzelor

Top

Buzele senzuale obținute prin diverse metode de mărire cum ar fi injectarea de substanțe dermice, ca acidul hialuronic, câștigă o popularitate din ce în ce mai mare. Buzele subțiri sau buzele zbârcite care pot strica echilibrul estetic al feței au fost mult timp o provocare atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Adesea, realizată în combinație cu alte procedee cosmetice, cum ar fi liftingul feței, liftingul sprâncenelor, rinoplastia, ridicarea buzelor sau corecția volumetrică a obrazului, augmentarea buzelor este menită să ofere acel echilibru estetic  pentru un aspect facial întinerit.

Ce este mărirea buzelor?

Augmentarea buzelor reprezintă mărirea buzelor cu o substanță injectabilă medicală sau transfer de grăsime. Sunt disponibile mai multe tipuri de substanțe injectabile.

În câte feluri se pot mări buzele?

 “Procedura poate obține mărirea volumului, creșterea protuziei, netezirea suprafeței zbârcite, a mucoasei buzelor, se poate reface conturul, se pot simetriza buzele inegale, se poate ridica zona colțurilor buzei și se poate reface zona filtrumului. Procedura de mărire a buzelor este cea mai cerută procedură estetică la grupa de vârstă 20 – 30 ani, la femei. Ea are conotații estetice. La femeile cu vârsta de peste 50 ani se impune ca o măsură principală de păstrare din cauza atrofiei care apare odată cu înaintarea în vârstă. ” – Dr. Leventer

CU ACID HIALURONIC

În timpul procedurii de augmentare a buzelor, medicul va injecta o soluție de acid hialuronic pentru a umple zona buzei sau a corecta relieful, asimetriile. Acidul hialuronic este un gel transparent compus dintr-o polizaharidă naturală (un carbohidrat) care există în țesuturile și pielea umană. Procedura de umplere cu acid hialuronic oferă rezultate vizibile imediat și durabile până la 1 an într-o manieră de lucru ușoară. Produsele de injectare conțin un anestezic.

CU TRANSFER DE GRĂSIME

O altă metodă de mărire a buzelor este cea cu transfer de grăsime. Medicul extrage celulele grase dintr-o zonă discretă a corpului (cum ar fi abdomen sau fese), pregătește celulele grase extrase și apoi le transferă prin injecție în zona buzelor. Chirurgii folosesc diferite tehnici pentru a prepara celulele grase transferate, iar tehnica utilizată poate influența longevitatea rezultatelor.

Rezultatele transferului de grăsime pot fi, însă, imprevizibile deoarece nu toate celulele transferate supraviețuiesc, dar în multe cazuri sunt mai durabile decât cele obținute cu alte materiale injectabile.

Care sunt riscurile în cazul măririi buzelor?

Riscul în cazul măririi buzelor este adesea minim. Pacienții pot prezenta sângerări temporare sau umflături în locul injectării. Cu toate acestea, inflamația scade, de obicei, într-o perioadă scurtă de timp. Alte riscuri includ infecție, contuzii, cicatrizări, amorțeală, răni la rece și buze asimetrice.

“La Centrul Dr Leventer oferim toate procedurile de augmentare nonchirurgicale cu produse pe bază de acid hialuronic premium. Achiziționăm cele mai bune și sigure produse, de la producători înregistrați și cu prezenta lună pe piață. Pentru noi, calitatea contează!” – Dr. Leventer

Diferența dintre cuperoză și acneea rozacee

Top

Cuperoza este faza I a rozaceei care în evoluție poate lăsa urme vizibile pe ten si chiar duce la mărirea nasului, afecțiune numită rinofimă. Tratamentul pentru cuperoză sau rozacee aplicat incorect poate avea ca rezultat agravarea lor și poate lăsa urme permanente pe fața dumneavoastră.

Ce este cuperoza?

Cu toții ne înroșim la față din când în când. Fenomenul are loc atunci când capilarele de la nivelul feței se dilată pentru a permite un flux mai mare de sânge, fie din cauza variațiilor de temperatură, fie din cauza efortului sau emoțiilor.

Totuși, dacă roșeața este persistentă sau dacă este însoțită de alte simptome precum vase de sânge dilatate sau intoleranță la cosmetice, este posibil să vă confruntați cu acnee rozacee sau cuperoză. Cele două manifestări clinice sunt faze evolutive ale aceleași boli.

Cuperoza este cel mai des întâlnită în rândul persoanelor cu elasticitate scăzută la nivelul capilarelor din piele. În cazul pielii normale, dilatarea capilarelor este urmată de contracție. În cazul pielii afectate de cuperoză, capilarele se pot dilata fără probleme, dar nu sunt suficient de puternice pentru a reveni la starea inițială. Acest fenomen cauzează roșeață persistentă sau formarea unor zone roșii. Este întâlnită la nivelul obrajilor și nasului.

Ce este acneea rozacee?

Acneea rozacee sau rozaceea este o afecțiune cronică, comună în rândul adulților, caracterizată prin înroșirea pielii, apariția unor umflături asemănătoare unor coșuri și evidențierea vaselor de sânge. De cele mai multe ori, acneea rozacee apare în rândul femeilor de vârsta a doua cu ten alb și afectează partea centrală a feței; însoțește de obicei menopauza, dar este întâlnită și la bărbați.

Deocamdată, cauza acneei rozacee este necunoscută. Inițial,  s-a crezut ca este o boală vasculară pe tegument seboreic. Se consideră că rozaceea este cauzată de o mutație genetică care inhibă abilitatea pielii de a reduce inflamația cauzată de factori externi precum arsurile solare sau anumite medicamente.

Dacă în copilărie este frumos să ai „bujori în obrăjori”, la vârsta maturităţii, roşeaţa obrajilor exprimă emoţie, nervozitate şi nu este de dorit. Cuperoza este primul pas înainte de rozacee şi trebuie combătută de la primele semne”. – Dr. Leventer 

Factori care agravează cuperoza/rozaceea

Există o mulțime de factori comuni care pot exacerba simptomele acneei rozacee și ale cuperozei:

  • factori de mediu: expunerea la temperaturi extreme (cald sau rece), umiditate, vânt, soare și poluare (noxe, fum de țigară, polen);
  • factori psihologici: furie, frică sau stres. Hormonii secretați în condiții de stres pot declanșa inflamarea pielii;
  • factori externi: medicamentele, aplicaţiile locale de creme cu cortizon, alimentele iuţi şi fierbinţi, detergenții, alcoolul și efortul fizic pot declanșa sau înrăutăți roșeața și inflamarea pielii;
  • factori mecanici: presiunea aplicată asupra pielii.

Nu toți pacienții reacționează identic la contactul cu acești factori, așa că primul pas pe care ar trebui să-l facă persoanele care vor să evite agravarea afecțiunilor este identificarea elementelor care produc reacții negative în cazul lor. În acest scop, este recomandat ca pacienții să aibă un jurnal în care să noteze exacerbările afecțiunilor și să comunice aceste informații medicului specialist.

Când ar trebui să vă prezentați la medic

Persoanele care se confruntă cu o roșeață persistentă la nivelul feței sau cu alte simptome de acnee cu debut la maturitate, ar trebui să programeze o consultație cu medicul specialist dermatolog.

„Am încredere în medicii clinicii, care ştiu să folosească o gamă mare de aparate laser care pot remite atât cuperoza, cât şi rozaceea, chiar şi aspectul grav de rinofimă. Primul pas pentru o soluţie este consultaţia.” – Dr. Leventer

Dr. Leventer Centre a fost prima clinică din România care a folosit tehnologia IPL, în 1998. Specialiștii noștri oferă garanția rezultatelor optime, având o atât de mare experiență medicală în această metodă de tratament.

Cum tratăm acneea rozacee și cuperoza la Dr Leventer Centre

La Dr. Leventer Centre, tratamentul pentru rozacee și cuperoză începe cu o consultație la unul dintre specialiștii noștri, care va recomanda cel mai potrivit tratament și analizele necesare pentru afecțiunea dumneavoastră. Folosim pentru tratarea celor două afecțiuni noile tehnologii VBeam, IPL, Stellar M22 și Sylfirm X.

Laserul VBeam a fost folosit cu succes în ultimii ani pentru tratarea acneei rozacee și a cuperozei. Principalele beneficii ale acestei tehnologii laser sunt reducerea roșeții asociate cu aceste afecțiuni și eliminarea bacteriilor din foliculii sebacei. De asemenea, laserul VBeam scade inflamația de la nivelul coșurilor, reduce debitului de sebum și micșorează calibrul porilor. Este recomandat ca pacienții să efectueze 3-4 ședințe de tratament pentru a avea rezultate maxime.

Pacienții care apelează la serviciile Dr Leventer Centre pot beneficia de tratament pentru cuperoză/rozacee cu tehnologia IPL (Lumină Intensă Pulsată). IPL este o tehnologie non-laser care folosește radiația luminoasă cu lungime de undă controlată nuanța pielii între zonele afectate și cele neafectate. IPL este o formă de tratament non-invazivă, care nu produce efecte secundare și nu necesită întreruperea activității.

Două soluții de tratament pentru cuperoză/rozacee inovative, de care dispunem în cadrul Dr. Leventer Dermato-Estetică și pe care le oferim pacienților noștri, sunt sistemele Stellar M22 și Sylfirm X. Primul se bazează pe o tehnologie care integrează trei sisteme de lumină pulsată, în timp ce al doilea îmbină tehnicile pe microneedling și radiofrecvență, oferind unul din cele mai eficiente tratamente pentru cuperoză/rozacee. 

Pe lângă aceste tratamente laser, pacientului i se recomandă şi o îngrijire locală specifică şi uneori tratament medicamentos care reduce riscul episoadelor cu coşuri.

Nu ezita să ne contactezi pentru o consultație de dermatologie dacă manifești simptome de cuperoză sau rozacee. Te așteptăm în una din Centrele Dr. Leventer din București pentru a identifica cea mai bună metodă de tratament pentru cuperoză sau rozacee pentru tine. Fă-ți o programare acum!

Tipuri de blefaroplastie și candidatul ideal pentru fiecare

Top

Oglindă a sufletului, ochii reprezintă singurele organe ale corpului care, pe lângă funcția anatomică de a detecta lumina și de a ne oferi ceea ce noi numim vedere, să valorifice sentimentele pe care le trăim zi de zi. Doar din proverbul “ochii nu mint niciodată” putem observa responsabilitatea care stă pe această zonă. Responsabilitate care, de-a lungul timpului, devine tot mai apăsătoare și tot mai pronunțată. Ochii obosesc de la atâta privit, iar pleoapele, slăbite și ele de ani, încearcă din răsputeri să aibă grijă de ei prin fiecare clipire. Cum putem avea grijă, la rândul nostru, de ele? Cu ajutorul blefaroplastiei.

„Blefaroplastia s-a rafinat ca procedură în ultimii 10 ani. Nu ne mai plac ochii înfundați în orbită, cicatricile vizibile sau aspectul de ochi de cocker, efecte care rezultă după procedura chirurgicală clasică. Acum folosim laserul chirurgical și terapii adjuvante ca transfer de grăsime pentru a obține un aspect natural și frumos al zonei.” – Dr. Leventer

Ce este blefaroplastia?

Blefaroplastia reprezintă tipul de intervenție chirurgicală ce repară pleoapele căzute și poate implica îndepărtarea excesului de piele, mușchi și grăsime. Pe măsura înaintării în vârstă, pleoapele se lasă, iar musculatura care le susține slăbește. Ca urmare, excesul de grăsime se poate aduna atât deasupra, cât și sub pleoape, provocând lăsarea sprâncenelor și apariția acelor pungi inestetice deasupra și sub ochi.

De câte tipuri este blefaroplastia?

Blefaroplastia este împărțită în două categorii mari:

  • superioară – care întinerește pleoapele superioare;
  • inferioară – care întinerește pleoapele inferioare.

Dintre cele două operații ale pleoapelor, blefaroplastia superioară este, mai frecvent ceruta de pacienti decât blefaroplastia inferioară.

DIFERITE TEHNICI DE BLEFAROPLASTIE SUPERIOARĂ

Există variații în ceea ce privește modul în care se realizează blefaroplastia superioară. De la caz la caz, se poate elimina doar pielea în exces sau, împreună cu aceasta, și unii dintre mușchii situați sub piele, dar și grăsimea în exces. Depinde de anatomia pacientului pentru a determina cea mai potrivită tehnică în situația dată.

Operația minimală se poate face în anestezie locală și corectează doar pielea. Atunci când dorim corecție cu efect pe termen lung, procedura remodelează și pachetele de grăsime care formează pungi pe pleoapa superioară cu ajutorul laserului CO2 operator. Procedura necesită anestezie generală, dar recuperarea se face în 7 zile deoarece nu apar vânătăi.

Atunci când excesul de piele este mic, se poate apela și la tratamentul cu laser ablativ pe exteriorul pleoapelor fără tăietură.

DIFERITE TEHNICI DE BLEFAROPLASTIE INFERIOARĂ

Există diferite tehnici pentru blefaroplastia inferioară. Cea standard este concepută pentru a înlătura grăsimea existentă acolo, precum și pentru a îndepărta excesul de piele din acea zonă. Îndepărtarea grăsimii se poate face sub forma unei incizii în interiorul pleoapei inferioare fără a lăsa cicatrici, numită o blefaroplastie inferioară transconjunctivală cu ajutorul laserului. Există numeroase beneficii ale abordării transconjunctivale, printre care: lipsa cicatricilor, conservarea mușchilor și septului care stau la bază, eliminarea oricărui risc de scădere a pleoapelor inferioare.

Cea mai nouă metodă de a realiza o blefaroplastie inferioară nu elimină nici măcar grăsimea. Medicul chirurg o repoziționează astfel încât să se evite apariția unui efect de spațiu gol în locul pleoapei inferioare. Grăsimea se deplasează din locul în care formează pungi inestetice pe obrazul superior. Sacii dispar și, odată cu ei, dispar și cearcănele. Această procedură poartă numele de blefaroplastie inferioară transconjuctivală cu repoziționarea grăsimii.

O altă metodă de blefaroplastie inferioară presupune îndepărtarea chirurgicala a unei porțiuni mici de piele aflată chiar sub gene. Această procedură nu are un rezultat spectaculos pentru că nu este suficientă pentru a îndrepta complet pielea de sub ochi. Poate aduce o ușoară îmbunătățire în ce privește ridurile în exces, dar este o tehnică minoră și nu elimină deloc grăsimea.

TEHNICI NON-INVAZIVE

Există multe metode non-chirurgicale de a îmbunătăți aspectul zonei ochilor. Medicul poate injecta puțin botox sub linia sprâncenelor pentru a crea un efect de lifting. Atunci când sprâncenele sunt tonifiate, se ridică și pleoapele superioare. Această procedură nu este o alternativă bună la o blefarosplastie superioară, dar poate, totuși, ajuta puțin cu greutatea resimțită în pleoapa superioară.

Pentru pleoapa inferioară medicii pot umple regiunea de sub pungile de grăsime, ceea ce ridică pielea la nivelul pungilor și astfel le face mai puțin vizibile.

Folosirea substanțelor de umplere oferă îmbunătățiri temporare care pot fi foarte plăcute din punct de vedere estetic. Această procedură presupune o abordare pe cât de conservatoare, pe atât de artistică. Chiar și pe mâinile cele mai experimentate și mai calificate, la final se poate observa o umflare ușoară prelungită din cauza obstrucționării sistemului de drenaj limfatic cauzat de compresia pe vase, edem care se reduce în câteva zile.

Care sunt candidații ideali pentru blefaroplastie?

Dacă vorbim despre o blefaroplastie superioară, candidatul ideal pentru acest tip de intervenție chirurgicală este cel cu exces de piele în zona pleoapelor superioare, evident. Mai exact, cel care pare să aibă piele pliată peste pleoapele superioare. Spre exemplu, o femeie nu și-ar putea vedea linia genelor  deoarece pielea în exces se pliază peste conturul ochilor. Totodată, un bărbat aflat în această situație va avea un aspect obosit și somnoros. Deci, un candidat bun pentru blefaroplastie superioară este persoana cu exces de piele pe pleoapele superioare ce îi oferă un aspect îmbătrânit și obosit.

În ceea ce privește pleoapele inferioare, oricine are pungi sub ochi care dau un aspect îmbătrânit și obosit este un candidat bun pentru blefaroplastia inferioară.

În Centrul Dr. Leventer efectuăm proceduri estetice complexe utilizând laserul chirurgical, dar și proceduri simple ca laserul ablativ sau cel fracționat și proceduri non-invazive, toate menite să îmbunătățească rapid aspectul pleoapelor și zona ochilor.

Ce este hiperpigmentarea și cum se tratează

Top

Hiperpigmentarea apare atunci când este produsă prea multă melanină în anume porțiuni ale pielii. Are ca rezultat pete întunecate de piele care sunt de culoare maro deschis până la negru și pot varia în funcție de dimensiune și formă. Există mai multe tipuri de hiperpigmentare, dar următoarele sunt cel mai des întâlnite.

Care sunt cele mai întâlnite forme de hiperpigmentare?

 „Pielea frumoasă este pielea curată, fără pete, uniform colorată. Dacă totuși se pătează din varii motive, trebuie să știți că se poate redobândi aspectul luminos. Rămâne să păstrați cu grijă și fotoprotecție rezultatul obținut.”Dr. Leventer

Pistruii sunt pete mici cafenii localizate pe obraji, față, frecvent întâlnite la copii.

Petele pe piele, numite și ”pete de vânt”, sunt provocate de expunerea prelungită la soare. Din acest motiv ele apar în zonele vizibile, cum ar fi fața, decolteul, umerii, dosul palmelor și brațele. De obicei, sunt mici și închise la culoare.

Melasma sau cloasma poartă numele popular de ”mască de gravidă” pentru că apare la 90% dintre femeile însărcinate. Este o afecțiune care apare din cauze hormonale, cum este sarcina sau tratamentul cu pastile anticoncepționale, și se manifestă prin pete mari întunecate și neregulate pe față , mai ales pomeți și frunte.

Pigmentarea pielii post-inflamatorie apare atunci când se vindecă o traumă sau rană a pielii și lasă în urmă o pată. Apare mai ales după acnee, dar poate fi cauzată și de proceduri estetice cum ar fi dermabraziunea, tratamentele cu laser și peelingul chimic.

Sunt și alți factori care provoacă pete pe piele – cicatrici, semne din naștere, keratoze solare sau actinice și cancere de piele – dar acestea nu sunt catalogate drept forme de hiperpigmentare.

Care sunt cauzele hiperpigmentării pielii?

Hiperpigmentarea este cauzată de o supraproducție de melanină – pigmentul care dă nuanța pielii, părului și ochilor. Această supraproducție este declanșată de o multitudine de factori dar principalii sunt legați de expunerea la razele UV, moștenirea genetică, vârstă, schimbări hormonale și leziuni sau inflamații ale pielii.

Expunerea la soare

Este principala cauză a hiperpigmentației, având în vedere că radiațiile solare sunt cele care declanșează producția de melanină. Această substanță are rolul de protecție solară naturală, este motivul pentru care pielea se bronzează la soare. Expunerea excesivă la soare poate întrerupe acest proces de protecție naturală, ceea ce duce la hiperpigmentare neomogenă.

Odată ce s-au dezvoltat pete de piele, expunerea la soare poate produce și mai multe – pistrui, melasmă, pigmentarea și mai accentuată a pielii. Limitarea timpului petrecut la soare, purtarea hainelor cu protecție UV, folosirea unor creme cu SPF ridicat pot reduce riscul dezvoltării hiperpigmentării și pot opri apariția unor pete de piele în plus.

Dereglările hormonale, studiate în endocrinologie, sunt principala cauză a unui tip de hiperpigmentare precum melasma sau cloasma. Este comuna mai ales în rândul femeilor pentru că apare sub influența hormonilor sexuali feminini. Estrogenul și progesteronul stimulează producția de melanină la expunerea la soare.

Melasma afectează atât de multe femei însărcinate încât și-a câștigat și titulatura neoficială de ”mască de gravidă”. Apare mai ales la persoanele cu pielea mai închisă la culoare.

Pigmentarea pielii poate fi și un simptom în cazul unor boli cum sunt cele gastrointestinale sau autoimune, dereglări metabolice sau carențe de vitamine. Hipepigmentarea poate apărea ca efect secundar al tratamentelor cu hormoni, chimioterapie, antibiotice și alte medicamente.

Dermatita fotosensibilă cauzată de vopselurile cu henna sau tatuaje poate duce și ea la hiperpigmentare reziduală.

Unele meserii sunt, de asemenea, legate de pigmentarea pielii din cauza riscului mare asociat expunerii la soare sau substanțe chimice. Persoanele din această categorie de risc sunt grădinarii sau lucrătorii din brutării și parfumerii. Așa cum sugerează și numele, pigmentarea post-inflamatorie apare după o leziune a pielii, cum ar fi o tăietură, o arsură, o expunere la substanțe chimice, acnee, eczeme sau alte boli de piele. Se întâmplă atunci când pielea rămâne pătată după ce rana s-a vindecat.

Cum se face diagnosticarea hiperpigmentării pielii?

Inspecția vizuală. Medicul poate stabili în urma unui consult dacă este vorba despre hiperpigmentare. Uneori acesta folosește pentru diagnosticare lampa Wood.

Biopsie a pielii. Medicul poate face și alte teste, cum ar fi o biopsie pentru a stabili dacă este vorba despre o simplă pigmentare sau de alte boli cum ar fi lentigo maligna, un tip de cancer de piele.

Cum se poate trata hiperpigmentarea pielii?

„Tratamentele s-au diversificat și sunt capabile să trateze nuanțat o problemă de culoare a pielii în funcție de cauze.” Dr. Leventer

Microneedling 

Hiperpigmentarea are multiple cauze, iar microneedling-ul este o procedură eficientă în lupta împotriva hiperpigmentării. Afecțiunea apare din cauza unei producții neuniforme de melanină la nivelul pielii, adică atunci când aceasta este produsă în exces. De obicei, aceste pete sunt foarte greu de tratat și se agravează în timp.

Prin procedura de microneedling se dă la nivelul pielii un restart al procesului de regenerare a celulelor. Aceasta presupune utilizarea unui echipament care are la un capăt mai multe ace de unică folosință.

Cu ajutorul acestor ace sunt efectuate microcanale la nivelul pielii, canale care stimulează secreția de colagen la nivelul pielii și, implicit, vindecarea. Straturile vechi ale pielii se usucă și se exfoliază, iar în aproximativ 10- 14 zile apare un strat nou de piele.

După 4 – 6 ședințe efectuate la 4 – 8 săptămâni distanță pielea va arăta complet reîntinerită, fermă și cu o culoare net ameliorată.

De ce microneedling?

Tratamentul ajută pielea să se vindece natural. Nu sunt efecte secundare, iar rezultatele durează mult timp, mai ales dacă ulterior folosim produsele de întreținere recomandate de medic.

Este un tratament care se adresează tuturor tipurilor de piele.

Pe lângă microneedlinng, există mai multe proceduri prin care se tratează petele, printre care:

Tratament medicamentos

Cremele de albire a pielii cu conținut de hidrochinonă folosite singure sau împreună cu retinoide și un steroid blând pot ajuta la îndepărtarea graduală a petelor pe parcursul a câtorva luni. Folosirea unei creme de protecție solară cu SPF de minim 30 este obligatorie în acest caz. Tratamentul poate avea efecte adverse ca mâncărime, roșeață, arsuri și senzație de uscăciune.

Crioterapie

Această procedură implică utilizarea unui tampon cu vârf de bumbac pentru a aplica azot lichid sau alt agent de înghețare pe pete pentru a distruge pigmentul suplimentar. Pe măsură ce zona se vindecă, pielea se deschide la culoare. Tratamentul poate irita temporar pielea și prezintă un risc mic de cicatrizare sau decolorare permanentă.

Dermabraziunea și microdermabraziunea

Dermabraziunea constă în șlefuirea  stratului de suprafață al pielii cu o perie rotativă rapidă. Această procedură elimină suprafața epidermei și un strat nou de piele crește în locul său. Este posibil să fie nevoie de repetarea procedurii pentru un rezultat cât mai bun. În urma acestui tratament pot apărea roșeață temporară și formarea de cruste. Trebuie urmata de fotoprotecție riguroasă.

Microdermabraziunea este o abordare mai puțin agresivă care lasă pete ușoare pe piele. Este nevoie de o serie de proceduri pe mai multe luni pentru a obține efectul complet. Pentru persoanele cu rozacee sau vene mici roșii pe față, această tehnică ar putea face mai mult rău.

Peeling chimic

Acesta se face prin aplicarea unei soluții acide pe față, pe mâini sau pe picioare pentru a îndepărta straturile de suprafață ale pielii. Aceste substanțe chimice cauzează descuamarea epidermului la diverse adâncimi și, în cele din urmă, se dezvăluie pielea nouă și uniform pigmentată de dedesubt.

Terapii cu laser sau lumină pulsată

Au aproximativ același efect, dar tind să fie mai precise pentru că dermatologul are, în general, mai mult control asupra intensității tratamentului. Ele implică „atacarea” zonelor afectate cu lumină cu anumite lungimi de undă. Tratamentele mai ușoare funcționează doar pe stratul superficial al epidermei, în timp ce tratamentele mai intense pot penetra straturile cele mai adânci ale pielii.

Sylfirm X

Este un sistem inovator de tratare a hiperpigmentării care înglobează tehnologia de radiofrecvență cu cea de microneedling în aceeași ședință. Sylfirm X are rezultate remarcabile în afecțiunile pielii, efectele fiind vizibile după prima ședință. 

Stellar M22

Tratamentul laser pentru hiperpigmentare cu Stellar M22 se distinge prin tehnologia care îi permite să fie reglat manual în funcție de particularitățile fiecărui ten. 

„De la îngrijire cosmetică, până la tratamente medicale avansate, astăzi avem posibilitatea să ne îmbunătățim culoarea și textura pielii. Dermatologul știe să nuanțeze și să combine aceste terapii în beneficiul pacienților.”Dr. Leventer.

Te așteptăm în unul din Centrele Dr. Leventer din București pentru a beneficia de tratament pentru hiperpigmentare. Fă o programare în Centru!

Alopecia areata – ce este și cum o tratăm

Top

Mai mult de jumătate dintre bărbații cu vârste de peste 40 de ani suferă de alopecie, cunoscută și sub denumirea de calviție sau chelie, potrivit unui studiu efectuat de Merck Research Laboratories. Deși afecțiunea nu este periculoasă, pierderea părului poate avea un efect negativ asupra echilibrului psihic și emoțional al pacienților.

Cine suferă de alopecia areata?

Un alt studiu, efectuat de Academia Americană de Dermatologie, a arătat că 75% dintre bărbații care se confruntă cu pierderea părului se simt mai puțin încrezători în relațiile interpersonale, iar 60% dintre ei au fost victimele unor glume pe tema problemei lor dermatologice.

Deși alopecia este mai des întâlnită în rândul bărbaților, femeile sunt supuse unui stres emoțional mai ridicat din cauza afecțiunii.

„La femei, părul semnifică senzualitate și frumusețe. Când o femeie începe să își piardă părul, nu se mai consideră atrăgătoare”, explică Dr. Shelly Friedman, președinte fondator al Consiliul American de Chirurgie pentru Restaurarea Părului.

Indiferent de genul persoanei care se confruntă cu alopecie, pierderea părului are un efect negativ asupra percepției de sine și poate crește riscul de anxietate și depresie.

Alopecia – Cauze și simptome

În termeni simpli, alopecia areata este o afecțiune care se manifestă prin căderea parțială sau totală a părului. Sistemul imunitar atacă rădăcinile firelor de păr, cauzând pierderea părului.

Căderea părului de pe anumite zone poate fi determinată și de alte afecțiuni care trebuie investigate. Cel mai adesea, analizele de laborator ne ajută să stabilim cauza căderii părului.

Fiecare persoană pierde în jur de 100 de fire de păr zilnic. Totuși, diferența nu este observabilă datorită faptului că firele de păr pierdute sunt înlocuite de altele noi. În cazul pacienților cu alopecie, pierderea foliculilor de păr provoacă căderea accelerată a părului și împiedică înlocuirea firelor de păr pierdute cu altele noi.

Alopecia este de trei tipuri:

  • Alopecia areata: afectează zone circulare ale scalpului sau bărbii;
  • Alopecia totalis: este afectat întregul scalp;
  • Alopecia universalis: afectează părul de pe întregul corp.

Există și o cădere de păr difuză, determinată genetic la bărbat și prin modificarea funcției unor receptori la testosterone la femeie. Alopecia androgenetică începe la bărbat la 17 – 20 ani din zona tâmplelor care se adâncesc și tind să se unească cu zona creștetului capului. Genul acesta de cădere a părului se numește și calviție (chelie). La bărbat sunt 7 stadii de evoluție, iar la femeie doar 3, părul rărindu-se de la frunte la creștet, dar păstrând o coroană de fire normale.

Cum diagnosticăm alopecia

La Dr Leventer Centre, procesul de diagnosticare a alopeciei începe cu o consultație la unul dintre specialiștii noștri dermatologi. În funcție de mărimea și forma zonei afectate, medicul poate formula suspiciunea de alopecie după un simplu examen vizual și cere o listă de analize de sânge care ajută la depistarea cauzei. Testele de sânge pot fi folosite pentru a elimina alte boli autoimune, boli infecțioase care au ca rezultat apariția alopeciei.

Pentru a oferi un diagnostic de certitudine, medicul poate recomanda o biopsie la nivelul scalpului pentru a elimina alte cauze ale căderii părului, cum ar fi infecții fungice, dar și pentru a vizualiza malformația firului de păr. Biopsia implică prelevarea unui strat subțire de piele de pe scalp pentru a fi analizat la microscop.

Cum tratăm alopecia

Deși alopecia este o afecțiune care nu poate fi vindecată, există tratamente care pot încetini pierderea părului sau pot stimula creșterea noilor fire de păr.

Pe lângă tratamentul medicamentos, în funcție de cauza și aspectul alopeciei, la Dr Leventer Centre, folosim tratamentul microneedling pentru a combate alopecia. Procedura minim-invazivă presupune folosirea unor ace foarte subțiri pentru a produce microleziuni menite să stimuleze vascularizarea din jurul firului de păr. Pe locul tratat se aplică soluții ce conțin factori de creștere.

Tratamentul microneedling s-a dovedit eficient în îmbunătățirea sănătății foliculilor de păr și poate stimula creșterea unor noi fire de păr. De asemenea, microleziunile rezultate în urma tratamentului facilitează absorbția produselor împotriva căderii părului aplicate pe scalp.

În cazul alopeciei, este important ca tratamentul să fie început cât mai devreme pentru a încetini căderea părului. Recomandăm pacienților cu istoric familial de alopecie să programeze din timp o consultație cu unul dintre medicii noștri specialiști.

Cum se tratează carcinomul spinocelular cu celule scuamoase

Top

“Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase este al doilea cancer de piele ca incidență și este foarte răspândit pe pielea albă expusă factorilor de risc.” – Dr. Mihaela Leventer

Ce este carcinomul spinocelular cu celule scuamoase?

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase este o formă comună de cancer de piele care se dezvoltă în celulele scuamoase aflate în straturile mijlocii și superioare ale epidermei.

La debut, carcinomul scuamos nu amenință viața, deși poate deveni destul de agresiv în timp. Netratat, carcinomul spinocelular cu celule scuamoase poate da niște leziuni foarte mari, ceea ce poate duce la complicații serioase și poate metastaza, situație care periclitează viața.

De obicei, carcinomul scuamos apare din cauza unei expuneri îndelungate la radiații UV, indiferent dacă sunt de la soare sau de la saloanele de bronzat artificial. Evitarea ultravioletelor este cea mai bună metodă de prevenire a tuturor tipurilor de cancer de piele. Carcinomul spinocelular se poate dezvolta și pe zonele de piele iradiate pentru alt cancer, dar și în zona genitală fiind corelat cu infecții virale locale.

Celulele scuamoase se găsesc în multe zone ale corpului, ceea ce face ca acest cancer să poată apărea în oricare dintre aceste organe. Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase se referă la cancerul dezvoltat în celulele scuamoase aflate în piele.

Simptome carcinom spinocelular cu celule scuamoase

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase apare, adesea, pe o piele expusă la soare, cum ar fi scalpul, mâinile, urechile sau buzele, dar poate să apară și în alte zone cum ar fi în interiorul gurii, pe anus sau pe organele genitale.

Semne și simptome ale carcinomului spinocelular cu celule scuamoase:

  • un nodul roșu, ferm;
  • rană cu o crustă roșie;
  • o nouă rană sau inflamație apărută peste o cicatrice veche;
  • o crustă solzoasă pe buză care poate evolua într-o rană deschisă;
  • o rană roșie sau solzoasă în interiorul gurii;
  • o rană roșie sau solzoasă în sau pe anus sau pe organele genitale.

Este timpul să mergeți la doctor dacă aveți o astfel de rană care nu se vindecă în două luni sau dacă aveți vreo zonă pe corp cu aspect de solzi care nu dispare.

Carcinom spinocelular – cauze de apariție

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase apare atunci când celulele scuamoase din stratul superior al epidermei dezvoltă erori ale ADN-ului. În mod normal, celulele noi împing celulele îmbătrânite spre suprafața pielii. În cele din urmă, acestea mor și cad. Erorile de ADN întrerup acest ciclu firesc astfel că celulele scuamoase cresc necontrolat, ceea ce duce la apariția unui carcinom scuamos.

Deteriorarea ADN-ului pielii apare mai ales din cauza radiațiilor ultraviolete (UV) de la soare și de la lămpile de bronzare sau aparatele de radioterapie. Expunerea la soare nu explică însă și formele de carcinom scuamocelular care apar în zone ascunse ale corpului, ceea ce indică existența și a altor factori de risc precum substanțele toxice (ca de exemplu nicotina pentru fumători), diverse boli ale sistemului imunitar sau infecții virale.

Factori de risc

“Boală a persoanelor mature sau vârstnice, carcinomul spinocelular cu celule scuamoase ar putea fi prevenit dacă, din copilărie, am respecta câteva reguli de protecție a pielii. Stă în puterea fiecăruia să limiteze cel puțin factorii de risc ambientali, ocupațional sau cei care țin de obiceiuri periculoase cum este fumatul.” – Dr. Mihaela Leventer

Factorii care pot crește șansele apariției carcinomului spinocelular cu celule scuamoase sunt:

Pielea deschisă la culoare

Oricine, indiferent de culoarea pielii, poate face carcinom spinocelular cu celule scuamoase. Cu toate acestea, cei care au mai puțin pigment (melanină) au parte de mai puțină protecție în fața razelor UV.

Persoanele cu păr blond sau roșcat și ochi verzi sau albaștri

Suferă mult mai des de arsuri solare și au mult mai multe șanse să dezvolte cancer de piele decât persoanele cu piele mai închisă la culoare.

Expunere excesivă la soare

Prea multe raze UV cresc riscul apariției carcinomului spinocelular cu celule scuamoase. Petrecerea unui timp îndelungat la soare – în special fără creme de protecție solară sau haine – crește și mai mult riscul cancerului de piele.

Lămpile de bronzare artificială

Persoanele care folosesc lămpile de bronzare au un risc mai crescut de carcinom spinocelular.

Arsuri solare repetate

Cei care au avut de mai multe ori arsuri solare în copilărie și adolescență au mai multe șanse să dezvolte carcinom scuamocelular la maturitate. Și adulții cu arsuri solare repetate prezintă același risc.

Predispoziția pentru leziuni precanceroase

Leziunile precanceroase, precum keratoza actinică sau boala Bowen, cresc șansele apariției unui carcinom scuamos.

Recurența

Pentru persoanele care au avut carcinom spinocelular cu celule scuamoase este posibil să facă acest cancer din nou pe altă zonă vulnerabilă.

Un sistem imunitar slăbit

Oamenii cu un sistem imunitar mai slăbit au un risc mai crescut de carcinom spinocelular. Aici sunt incluși și cei care au leucemie sau limfom, precum și cei care sunt sub tratament imunosupresor, cum ar fi persoanele care fac transplant de organe.

Boli genetice rare

Persoanele care suferă de xeroderma pigmentosum, care cauzează o sensibilitate extremă la lumina soarelui, prezintă un risc crescut de apariție a cancerului de piele.

Ce complicații pot apărea?

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase netratat poate distruge și țesutul sănătos aflat în vecinătatea sa, se poate extinde la nodulii limfatici sau la alte organe și poate fi fatal, deși acest pronostic este destul de neobișnuit.

Carcinomul spinocelular cu celule scuamoase poate deveni agresiv în cazurile în care cancerul:

  • este mai mare și mai întins ca de obicei (tumoră peste 2 cm diametru);
  • implică și membrane mucoase, cum sunt buzele;
  • apare la o persoană cu un sistem imunitar compromis, cum ar fi cele care sunt sub tratament anti-respingere post-transplant de organe sau cele care au leucemie cronică.

Cum poate fi prevenit carcinomul spinocelular cu celule scuamoase?

Cele mai multe forme de carcinom pot fi prevenite. Pentru prevenție trebuie să:

Evitați soarele în miezul zilei

Soarele poate fi periculos între 10 AM și 4 PM, așa că ar fi bine să vă programați activitățile de exterior în alte intervale orare, chiar și pe perioada iernii și chiar și atunci când afară este înnorat.

Purtați cremă de protecție solară tot anul

Este recomandat să purtați o cremă de protecție solară cu un factor de minim 15. Aceasta trebuie pusă într-un strat generos și reaplicată la fiecare două ore sau mai des atunci când înotați sau transpirați mult. Folosiți multă cremă mai ales pe zonele expuse cum sunt buzele, mâinile, ceafa, urechile.

Purtați haine de protecție

Acoperiți-vă pielea cu haine închise la culoare din țesături dense prin care nu pătrund razele solare. Purtați haine care acoperă cât mai multă piele – brațe, picioare – și o pălărie cu boruri largi. Există și piese vestimentare cu protecție UV și nu uitați nici de ochelarii de soare – cei mai potriviți sunt cei care blochează atât razele UVA cât și pe cele UVB, scăzând implicit riscul de carcinom scuamos.

Evitați lămpile de bronzare

Emit raze UV și pot crește riscul apariției carcinomului spinocelular cu celule scuamoase.

Faceți verificări dese ale pielii și anunțați doctorul dacă observați schimbări

Examinați-vă corpul cu atenție ori de câte ori aveți ocazia. Căutați alunițe, pistrui, umflături, semne din naștere. Cu ajutorul oglinzilor, verificați inclusiv spatele, scalpul, gâtul și urechile.

Tratament carcinom spinocelular

În Centrul Dr Leventer aplicăm o schemă de tratament preventiv pentru leziunile precanceroase care duc la carcinom spinocelular. Tratamentul constă într-o singură ședință de laser fracționat urmată de expunerea la lumina fotodinamică și aplicarea unei substanțe medicamentoase care marchează zonele vulnerabile. Tratamentul este ușor de urmat, vindecarea producându-se în decursul unei săptămâni.

Carcinomul spinocelular se diagnostichează printr-o biopsie shave cu sau fără imunohistochimie. Tumorile localizare pe față, scalp, buze, urechi precum și tumorile localizate subunghial sau în zona genitală beneficiază de excizie controlată prin microchirughia Mohs. Această procedură verifică la microscop extinderea tumorii în timpul operației și permite astfel vindecarea completă. Tumorile localizate pe corp se operează la o margine de siguranță de 5 mm. După operație se face încadrarea tumorii în stadiul de evoluție și în cazul tumorilor avansate se recomandă și alte tratamente, conform protocoalelor de boală.

În cazul suspiciunii de carcinom spinocelular sau a unui diagnostic cert, Centrul Dr. Leventer este pregătit pentru a vă oferi schema de tratament adecvată.

0374 415 744 Programare online
×

Am deschis Băneasa Tumor Center Hospital, parte din Leventer Medical Group.

Află mai multe aici